„La noi, în privat...“

Aud de ceva vreme replica asta, de cîte ori este vorba de criza TVR-ului. Aud că „la noi, în privat…“ (adică în televiziunile comerciale) nu ai problema concedierilor „pe loc“, a scăderii salariului angajaților în orice moment al bilanțului contabil, sau a influențării conținutului editorial. De aceea ar fi TVR-ul în criză financiară: pentru că nu poate concedia „pe loc“, deoarece plătește CAS-ul angajatului și pentru că, în general, dacă vrei să influențezi un redactor, trebuie să-l convingi. Nu prea (mai) merge cu ordine „de sus“.

Am avut curiozitatea să aflu care sînt succesele financiare „din privat“. Conform unor date neoficiale, pare-se că, în fine, PRO TV este pe un ușor profit, după mai mulți ani de pierderi. Kanal D a anunțat primul an de profit de cînd operează în România. Adică: pînă acum, au pierdut bani, nu au cîștigat. În rest, Prima TV este în insolvență, Realitatea și România TV nu se simt nici ele bine. Grupul Antenelor este greu de diagnosticat, dată fiind complicația contabilă din registre, dar părerea generală este că sînt, de asemenea, în zona roșie. Digi face parte din marele grup RCS&RDS. Imposibil de aflat care este profitul sau pierderea din zona de producție TV. Atît despre rezultatele financiare obținute de menedjmentul de televiziune de „la noi, din privat“.

Televiziunile nu sînt numai biznisuri. Ele fac parte – vrem, nu vrem – dintr-un corp social ceva mai mare, numit presă. Cu privilegii și responsabilități. De aceea, m-am uitat peste un foarte recent raport al Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Media (CMPF). Studiul a fost cerut și finanțat de însăși Comisia Europeană. Nu cunosc exact motivele acestei inițiative a Comisiei, dar date fiind provocările politice de azi (criză în Ucraina, propaganda rusească, criza refugiaților, Brexitul, terorismul, propaganda fundamentalistă islamică), răspunsul pare de la sine înțeles: vulnerabilitățile media se pot transforma în vulnerabilități ale sistemelor democratice din statele membre. Prin extensie, ele devin bătăi de cap ale întregii Uniuni.

Am citit cu atenție capitolul dedicat României. Ce să vezi? Avem un set de vulnerabilități majore, cu mult peste media europeană! În ordinea din raport, prima se referă la „Standardele profesionale și protecția lor“. Altfel spus: nu faci ce zice patronul, cum zice el și cînd îți ordonă, ai zburat! N-ai decît să te joci de-a ziaristul în altă parte. Al doilea criteriu pentru care presa românească poate deveni un pericol pentru sistemul democratic este socotit a fi „Politizarea controlului asupra publicațiilor“. România este cu mult peste media europeană la acest criteriu. Poate autorii raportului au exagerat. Numai că eu, uitîndu-mă la canalele de știri (și nu numai), tind să le dau dreptate. Are cineva vreun dubiu privind orientarea politică a unui post TV sau a altuia?

Ajung acum la alt motiv de îngrijorare, identificat în raport: „Independența politică și finanțarea media publice“. Avînd în vedere că pot fi lesne suspectat de pledoarii pro domo, îmi permit doar să rezum cele scrise acolo: deși programele de știri ale TVR sînt considerate a fi cele mai echilibrate din punct de vedere politic, demiterea oricărei echipe de conducere se face fără criterii clare, la buna sau proasta dispoziție a politicienilor, finanțarea se asigură dintr-o taxă TV stabilită de Guvern, fără nici un criteriu economic (celebrii 4 lei, aceiași de 12 ani). Nu fac alte comentarii, deoarece veți spune că-mi apăr leafa.

În fine, raportul evocă o altă vulnerabilitate de mare risc: „Media Literacy“ – un soi de „alfabetizare media“. Altfel spus, românul nu știe prea bine cum se face media. De aceea, nu știe cum să se uite la televizor fără a se lăsa narcotizat și a deveni vulnerabil la manipulare.

Așadar, avem un raport comandat de Comisia Europeană, care va fi utilizat de respectiva instituție în definirea unor recomandări politice ulterioare. El găsește riscuri sistemice majore în presa românească. Îndrăznesc să afirm că (aproape) toate au apărut „la noi, în privat“.

(Raportul se poate găsi la http://monitor.cmpf.eui.eu/mpm2015/results/romania/)