Istorie în imagini tactile

S-a întîmplat recent la adăpostul zidurilor Cetății Medievale din Tîrgu Mureș, în cadrul Festivalului de televiziune SIMFEST: am vizionat o expoziție istorică admirabil de creativă și extrem de utilă intitulată „România 100: Imagini tactile“.

Asociaţia pentru Dezvoltare Urbană (ADU) a dezvoltat, în parteneriat cu Centrul de Consultanță Istorică, proiectul mai sus-numit care prezintă 100 de ani de istorie a României în imagini ce pot fi percepute de nevăzători prin atingere (imagini tactile).

Ideea mi s-a părut demnă de lăudat și de menționat din primele secunde ale prezentării pe care fostul meu coleg, istoricul Dumitru Lăcătușu, a început să o facă, în timp ce ne plimbam prin fața planșelor din carton alb și subțire expuse în cupola din interiorul cetății. Fiecare planșă (expoziția conține 50 de planșe în total) găzduiește cîte un desen reliefat, stilizat, realizat prin tehnici specifice de interpretare a imaginilor. Înșiruirea imaginilor nu este, desigur, întîmplătoare, ci urmărește un fir istoric și logic dezvăluit inspirat prin portrete ale unor personalități naționale marcante, prin clădiri reprezentative românești, prin obiecte semnificative și prin hărți istorice cu evoluția granițelor țării. Mai mult de atît, fiecare planșă este corelată cu explicaţii digitale disponibile prin scanarea unui cod QR (da, da, istoria evoluează).

Sub cupola din Cetatea Medievală din Tîrgu Mureș ședeau astfel contururile frumos detaliate ale regelui Carol I, ale reginei Elisabeta, ale regelui Ferdinand și ale reginei Maria, supravegheate de coroana de oțel și de mantia regală. Regele Carol al II-lea și regele Mihai nu lipsesc din expoziția multimedia, dar nici Casa Scînteii și Casa Poporului, alături de liderii aferenți ai perioadei comuniste. Mi-a atras atenția o hartă care localizează lagărele și închisorile comuniste din România, mai ales că era poziționată între Nicolae Ceaușescu și Corneliu Coposu.

Interesant, atractiv și curajos este și faptul că „România 100: Imagini tactile“ cuprinde și fragmente din istoria națională de după 1989, un bun exemplu fiind portretele președinților României din perioada postcomunistă. Inedită ideea realizatorilor de a introduce un al cincilea președinte, pe domnul Ion Rațiu, ca președintele pe care România nu l-a avut…

Dincolo de utilitatea ei directă, poate că expoziția (care cel mai probabil va fi disponibilă și în alte spații) este și un bun prilej pentru a ne reaminti „să vedem“ cu atenție istoria.