Împotriva Uniunii Europene, pe banii Uniunii Europene

Frontul Naţional este cercetat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în urma unei sesizări a Parlamentului European. Preşedintele Martin Schulz i-a scris şi ministrului Justiţiei din Franţa, Christine Taubira, despre suspiciunile de fraudă. Primele acuzaţii au apărut într-un articol publicat de

Din investigaţiile ziarului, care face referire la surse din Parlamentul European, e vorba de peste şapte milioane de euro – bani pe care partidul extremist condus de Marine Le Pen i-ar fi cheltuit fraudulos. 

Frontul Naţional a obţinut o victorie importantă la ultimele alegeri europarlamentare din luna mai a anului trecut, reuşind să trimită la Bruxelles 24 de parlamentari. Partidul a speculat frustrările produse de criza economică, temerile legate de emigranţi, eşecurile reformelor sociale, pornirile naţionaliste etc. şi, pe fondul unui discurs antieuropean, a devenit o forţă politică de temut. Şi nu e neapărat un paradox (francez) faptul că un partid trimite un număr mare de reprezentanţi în Parlamentul European datorită unui discurs profund antieuropean. 

Europarlamentarii dispun de fonduri lunare de pînă la 21.000 de euro cu care pot retribui doi sau trei asistenţi (experţi). Ceea ce li se impută parlamentarilor Frontului Naţional este că angajaţii lor lucrează pentru partid şi nu pentru Parlamentul European, care le plăteşte salariile. Suspiciunile au apărut la scurt timp după ce Frontul Naţional a publicat organigrama şi s-a constatat că foarte mulţi dintre asistenţii europarlamentarilor îndeplinesc funcţii la nivel de partid. Prejudiciul, estimat la 7,5 milioane de euro, a fost calculat însumînd salariile încasate de respectivii angajaţi din momentul acceptării posturilor de la Bruxelles. Scandalul a apărut de-abia acum pentru că Franţa se pregăteşte de alegeri locale (departamentale) şi majoritatea angajaţilor Frontului Naţional şi-au părăsit birourile de la Bruxelles pentru a oferi sprijin în campania electorală. Regulamentul nu interzice asta, dar asistenţii europarlamentarilor ar fi trebuit să-şi ia concediu fără plată pe perioada campaniei, nu să încaseze, în continuare, salarii din partea Parlamentului. 

Ancheta OLAF s-ar putea solda cu amenzi administrative sau chiar cu condamnări penale dacă se dovedeşte caracterul intenţional al fraudei. Deocamdată, Frontul Naţional se apără acuzîndu-l pe social-democratul Martin Schulz că a înaintat această sesizare pentru a-şi elimina adversarii politici. Marine Le Pen a anunţat deja că intenţionează să-l dea în judecată pe Schulz pentru calomnie. Iar un vicepreşedinte al partidului extremist, Florian Philippot, a spus, ironic – şi, probabil, foarte pe placul electoratului său –, că „Schulz are, într-un fel, dreptate. Într-adevăr, angajaţii noştri nu lucrează pentru Uniunea Europeană. Ci împotriva ei“. 

Frontul Naţional are probleme cu Justiţia şi în Franţa, nu doar la Bruxelles. Partidul lui Le Pen e anchetat pentru finanţare frauduloasă a campaniei electorale. În plus, acum cîteva săptămîni s-a dovedit ceea ce se bănuia deja de multă vreme: anume că Rusia finanţează, prin intermediul unor moguli apropiaţi puterii de la Kremlin, partide extremiste şi antieuropene. E, evident, o afacere reciproc avantajoasă: Rusia contribuie la destabilizarea „inamicului“, partidele antieuropene obţin avantaje financiare pe care le capitalizează politic. Frontul Naţional a beneficiat, se pare, de un credit în valoare de nouă milioane de dolari din partea First Czech Russian Bank. Suma a fost acordată la intervenţia deputatului rus Alexandr Babakov, după o întîlnire, la Moscova, cu un lider al Frontului Naţional. Scopul creditului: finanţarea unui congres al partidului şi plata unor acţiuni de promovare. Marine Le Pen e unul dintre cei mai vajnici critici ai sancţiunilor economice impuse Rusiei de Uniunea Europeană.