Îmblînzirea Blanduziei

25 august 2005   TÎLC SHOW

La aşa vară, nici nu mai ştii dacă vine toamna sau direct iarna nucleară. Căldura din miezul zilei nu mai are putere, luna august e mai mult o imitaţie ieftină a lui iulie. Un second-hand meteorologic, patronat de Romica Jurcă. La fel de fals ca interioarele vilelor cu miros de viagra pe care le vedem pe la Realitatea. Turiştii se-ntorc osteniţi de pe litoral, cu buzunarele goale, dar înarmaţi cu coliere din scoici. Printre ei, o specie stranie - tineri oarecum îngrijoraţi, îi aşteaptă restanţele, trebuie să tocească rapid tratate obeze, alţii răsfoiesc cu o curiozitate tîmpă manualele de-a douăşpea. Îi aşteaptă bacul! Ştiu c-o să-l ia, dar totuşi, măcar aşa de formă, răsfoiesc! Ca de obicei, după orice examen mai mult sau mai puţin naţional, în ziare apar perlele candidaţilor. E poate singura satisfacţie a profesorilor care nu mai ştiu cum să trateze apatia generală din şcoli. Am ales cîteva din cele tipărite de Gândul. "Cei patru mari clasici ai literaturii române sînt Eminescu, Creangă şi Marin Preda". "Povestea lui Harap Alb era cu zmei". Unul... a primit dificila sarcină din partea examinatorilor să-l caracterizeze pe Ilie Moromete. Tînărul nu auzise, nu citise despre personajul ăsta, aşa că i s-a dat voie să vorbească despre orice alt personaj cunoscut. Fericit, candidatul a tras aer în piept şi a grăit: "Meşterul Manole. Reprezintă omul de geniu al creaţiei". Pe forum, un anume Zosima se indignează. "Cine v-a pus să întrebaţi de clasicii literaturii române? Întrebaţi, mai bine, de clasicii manelelor, clasicii tembelenovelelor, clasicii buricelor goale, clasicii obrăzniciei şi nepăsării, clasicii automobilelor şi ai telefoanelor mobile luate de Ťbabaci», clasicii drogurilor şi consumatorilor de droguri". E o părere excesivă, desigur, dar la fel de adevărat e că liceele predau o marfă tot mai slabă, care nu-şi găseşte loc pe piaţa muncii decît, eventual, la demisol. Moşnegii din generaţia mea sînt stupefiaţi, cultura generală suferă din greu, dar într-un anume fel, nu prea avem dreptate. La ce bun clasicii literaturii române sau ai culturii universale? Doar nu vrem să ajungem toţi ca Mutu, să vrăjim gagicile cu Dostoievski! Şi asta fără să mai vorbim de matematică, fizică, geografie sau istorie. (V-aţi întrebat vreodată de ce se citează întotdeauna doar perlele de la limba română? Simplu - pentru că aproape nimeni n-ar înţelege greşelile flagrante de la algebră, geometrie sau termodinamică! Or, nouă ne place să rîdem de cei mai proşti ca noi, nu de cei cu care împărtăşim acelaşi grad de neştiinţă. Aşa că ziarele rămîn la citatele despre Cetăţeanul turmentat sau Peneş Curcanul. Dac-ai văzut filmul pe Pro TV sînt şanse "să te prinzi" şi să te distrezi pe seama loazelor, rămase anonime.) Băieţii "bazaţi" fac facultăţi "cu taxă" şi absolvă fără să ştie nici măcar materia de anul I. Într-un tîrziu, ăştia ca mine o să ajungem pe mîna lor - să ne trateze dantura, să ne opereze de hernie, să construiască poduri sau să semneze tratate. Iar noi (vorba englezului) nici n-o să ştim ce ne-a lovit! Dacă nu au bani (majoritatea n-au), se-nvîrt de azi pe mîine, în aşteptarea tunului care-i va scoate, poate, la lumină. Cu decapotabile bengoase, cu telefoane personalizate, cu fete nurlii! Exemplele de reuşită financiară demonstrează cu asupra de măsură că şcoala nu-ţi foloseşte. Gigi, Meme sau Giovani, Nicu Gheară, 88% din fotbalişti, Nea Mitică, invitaţii lui DDD, o sumedenie de primari şi consilieri abulici, de senatori şi deputaţi împiedicaţi, manelişti languroşi şi actoraşi care nu pot rosti trei cuvinte din capul lor, cîntăreţe fără voce şi fotomodele fără lenjerie, iată sistemul de valori care ne-mpresoară parşiv. Doar o minoritate din ce în ce mai stingheră reuşeşte să se smulgă de sub aceste influenţe. Te şi miri cum fac! Există totuşi şi personalităţi care au făcut o carieră frumoasă folosind cultura generală. Uite, de exemplu Adrian Severin, care a cutremurat lumea cu doar două convingeri - că în apă e prea mult hidrogen şi că la Cotroceni sînt prea mulţi tătari.

Mai multe