Hong Kong

29 iunie 2022 TÎLC SHOW

Cel mai adesea Hong Kong-ul este aproape automat asociat cu succesul economic răsunător și cu modernizarea remarcabilă care îl fac unul dintre cele mai importante și dezvoltate centre urbane din lume. Pe bună dreptate. Totodată, metropola de pe coasta de sud a Republicii Populare Chineze este strîns legată de principiul o țară, două sisteme, strategie politică formulată (inteligent și productiv) de fostul lider chinez Deng Xiaoping pentru a administra teritorii precum Hong Kong sau Macao, adică foste colonii europene din China. Pătrundem puțin în istorie.

În anul 1842, Marea Britanie a preluat teritoriul Hong Kong-ului de la China în urma victoriei din Primul Război al Opiului. Zona era esențială pentru britanici, care voiau să construiască un port pentru navele lor comerciale. Ceea ce au și făcut, transformînd Hong Kong-ul într-un nod comercial important. În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port. Din matematica acestei istorii rezulta că, în anul 1997, Hong Kong-ul trebuia să se întoarcă la China. Nu poți contrazice matematica.

După ani buni de negocieri, în 1984 cele două părți, britanică și chineză, au semnat un acord prin care se stabilea ca orașul Hong Kong să fie înapoiat Chinei sub condiția păstrării sistemului capitalist al metropolei. Cu alte cuvinte, avea să se aplice principiul o țară, două sisteme. Plus autonomie în materie legislativă și politică și respectarea drepturilor și libertăților existente.

Astfel, în urmă cu 25 de ani, pe 1 iulie 1997, în cadrul unei ceremonii oficiale la care au participat premierul Tony Blair, Prințul Charles de Wales, președintele chinez Jiang Zemin și secretarul de stat Madeleine Albright, teritoriul Hong Kong a fost redat Chinei și a devenit Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze. Matematica își face loc din nou: tratatul semnat atunci este valabil pentru următorii 50 de ani. Și apoi, din 2047? Va calcula istoria, probabil.

Din calculele ei relativ recente, care includ protestele din Hong Kong din 2014 cauzate de nemulțumiri în ceea ce privește intruziunea Chinei în sistemul electoral local și valul de proteste pro-democrație din 2019, situația nu arată chiar îmbucurător. De altfel, nici raportul britanic bianual oficial cu privire la situația Hong Kong-ului nu este foarte optimist.

Poate totuși, în 2047, calculul nu va da cu virgulă.

Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.

Foto: Hong Kong, 1868 (wikimedia commons)