Gripa spaniolă care nu a fost spaniolă

În Brazilia îi spuneau gripa germană, în Senegal era gripa braziliană, prin zona Iranului de astăzi responsabilitatea pentru izbucnirea pandemiei era atribuită britanicilor, iar Polonia o numea boala bolșevică. Pandemia de gripă din 1918 a rămas însă cunoscută, mai ales în Statele Unite ale Americii și în Europa, drept gripa spaniolă. Ironic este faptul că boala nu era deloc spaniolă. Circumstanțele în care a fost mediatizată erau. Și că tot veni vorba de circumstanțe, acestea nu se pot compara cu ceea ce se întîmplă în prezent.

Starea de conflict (Primul Război Mondial, de vreo patru ani deja) a amplificat semnificativ răspîndirea virusului prin prisma unei multitudini de factori lesne de dedus (igiena precară din teatrele de război, imunitatea scăzută pe fondul malnutriției, mobilitatea trupelor armate etc.). Ca măsură de război, pentru a evita panica generală, dar mai ales pentru că fiecare parte beligerantă voia să își ascundă slăbiciunile, s-a optat pentru un soi de cenzură în ceea ce privește rapoartele cu referire la extinderea virusului, la numărul bolnavilor sau al victimelor.

Prin primăvara lui 1918, gripa a făcut ravagii și în Spania. Nu într-o Spanie oarecare, ci în Spania neutră. Neavînd nici o miză legată de război, presa spaniolă a început să publice fără urmă de cenzură cifre despre virusul mortal care afecta întreaga lume. În plus, regele Spaniei, Alfonso al XIII-lea, s-a îmbolnăvit și el de gripă. Prim-ministrul și întregul său cabinet, de asemenea. Tot acest context spaniol a determinat presa americană și pe cea europeană să‑i atribuie bolii denumirea gripa spaniolă. Doar impresia că pornise din Spania a dat numele (fals) uneia dintre cele mai devastatoare pandemii din istorie. Puterea impresiei… În istorie și nu numai.

La Madrid, în schimb, gripa s-a ales cu o altă poreclă, dintr-un registru ceva mai relaxat (o sugestie, poate, că și în cele mai tragice vremuri simțul umorului trebuie cumva, nu oricum, păstrat). La acea vreme, în capitala spaniolă se juca un celebru spectacol de operetă, din care cea mai atrăgătoare parte, genul acela care prinde imediat la public și se răspîndește rapid, era fragmentul muzical intitulat Soldatul din Napoli. Cu titlu ironic, unul dintre realizatorii spectacolului i-a atribuit acest nume gripei, avînd în vedere, spunea el, că cele două sînt la fel de virale.

Altfel, o doză cît de mică de istorie ajută mereu în lupta împotriva unei boli care se remarcă îndeosebi în situații de criză. Sigur, intuiți care.

Foto: Gripa spaniolă, 1918 (wikimedia commons)