Formele verbului a accede, în dicţionare şi în uz

3 octombrie 2018   TÎLC SHOW

În limba română nu sînt foarte numeroase verbele de conjugarea a III-a, moştenite din latină; multe dintre acestea sînt însă foarte frecvente în uz, pentru că aparţin fondului lexical de bază (a face, a merge, a zice etc.). Clasa de verbe cu infinitivul în -e (alt mod de a desemna conjugarea a III-a) este considerată neproductivă, pentru că noile creaţii lexicale sau împrumuturile adaptate nu îi urmează tiparul, încadrîndu-se aproape în exclusivitate în conjugarea I sau a IV-a. De exemplu, recentele pre-luări din engleză în jargonul mediilor electronice sînt conjugate spontan de vorbitorii români, chiar înainte de o validare „oficială“ a normei, ca verbe cu infinitivul în -a (a downloada, a clica, a printa etc.) sau în -i (a şerui, a bipăi, a blogări etc.). A existat totuşi un moment în care româna şi-a îmbogăţit vocabularul cu noi verbe cu infinitivul în -e: în secolul al XIX-lea, în perioada masivelor împrumuturi latino-romanice care pătrundeau în registrele cultivate, chiar erudite, ale limbii. Atunci au fost preluate în mod deliberat cuvinte de origine latină, existente şi în limbile romanice occidentale; modul de adaptare urma adesea forma din etimonul latinesc, dar sensurile moderne din franceză sau italiană. La adaptarea verbelor în -e apărea o dificultate suplimentară: tiparul are, în cazul cuvintelor moştenite, o anume imprevizibilitate a formelor de participiu, a celor de perfect simplu şi de mai-mult-ca-perfect, care aparţin mai multor subtipuri: a face – făcut (făcu, făcuse); a merge – mers (merse, mersese); a frige – fript (fripse, fripsese). Ca urmare a acestei dificultăţi de alegere, unele dintre cultisme au rămas nefolosite la timpurile care se formează din rădăcina perfectului.

Aşa se explică de ce Dicţionarul ortoepic, ortografic şi morfologic (DOOM, 2005) indică pentru verbul a accede indicativul prezent acced şi conjunctivul prezent să acceadă, precizînd că verbul nu este folosit la „timpuri trecute, moduri impers[onale]“ – ultima formulare referindu-se, de fapt, la participiu şi supin. Uzul actual pare totuşi să contrazică, cel puţin parţial, precizarea din dicţionar. În mod surprinzător, sînt frecvente atestările unui perfect compus cu participiul acces, similar cu cele din latină (ale verbului accedo, -ere, -ssi, -ssum) şi italiană (unde cultismul accedere are participiu accesso). Forma de trecut apare adesea în presa sportivă, mai ales în ştirile despre tenis – „Niculescu a acces pe tabloul principal al turneului de la Hobart, unde va juca în primul tur cu Begu“ (mediafax.ro); „Tenismanul Marius Copil, locul 84 mondial, a acces, duminică, pe tabloul principal la turneul de la München“ (sport.hotnews.ro); „Sorana Cîrstea, locul 54 WTA, a acces în turul doi al calificărilor la turneul de la Cincinnati“ (stiripesurse.ro) –, dar şi în alte contexte: „Liberala D.V. a acces în Consiliul Local Tîrgu Jiu“ (radioomega.ro). Forma circulă şi în româna din Republica Moldova; exemplele furnizate de Google par să arate că acolo verbul este chiar mai des folosit, cu referire la tenis – „Radu Albot a acces în semifinala Moselle Open 2018“ (noi.md) –, la alte sporturi – „Anglia a învins aseară Suedia şi a acces în semifinalele Campionatului Mondial“ (protv.md); „Pentru prima dată în acest top a acces şi formaţia bălţeană «Olimpia»“ (timpul.md); „Lev-cenkova nu a acces pe podium“ (timpul.md) – şi în contexte non-sportive: „E oficial! Fiica Madonnei a acces în lumea modei“ (ea.md). Într-o măsură mai redusă, verbul este folosit şi la imperfect („accedeau la putere“, vranceaaltfel.ro; „femeile accedeau relativ rar la funcţii înalte“, romaniatv.net) şi la gerunziu („Scriitorul s-a înscris la şaptesprezece ani la Şcoala navală din Brest, accedînd în anul 1906 la gradul de căpitan“, viata-medicala.ro).

Nu e foarte surprinzător că a apărut şi o variantă a verbului, încadrată la conjugarea I: a acceda („Kosovo poate acceda la un Acord de asociere cu UE“, money.ro), de la care se formează participiul accedat şi perfectul compus a accedat: „A accedat la tron la vîrsta de 11 ani“ (ro.wikipedia.org); „noi trebuie să ne ridicăm la acel nivel la care el a trăit şi a accedat“ (ziarullumina.ro); „stolnicul Constantin Cantacuzino a accedat la cea mai înaltă dregătorie“ (observatorul.com). Acelaşi lucru s-a întîmplat cu verbele a precede şi a succede, pentru care s-au impus treptat formele a preceda şi a succeda. Pînă la urmă, mai surprinzătoare sînt tocmai păstrarea încadrării majoritare în conjugarea a III-a şi circulaţia largă a formei de participiu acces (poate prin conştientizarea unui model latin, poate prin modelare analogică, după tiparul a purcede – purces). 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

Mai multe