Dronele secolului al XIX-lea pe cerul Veneției
Unul dintre lucrurile importante, adesea fascinante, cîteodată amuzante pe care îl putem deduce din istorie: (aproape) nimic nu este (complet) nou sub soare. Nici măcar dronele militare.
Mergem tocmai în 1849 în inegalabila Veneția, care se revoltase împotriva stăpînirii austriece declarîndu-și independența. A urmat ceea ce urmează de regulă în istorie în asemenea cazuri, un conflict armat. Austriecii au asediat Veneția. Iar un locotenent austriac a avut o idee: un atac aerian cu bombe. Primul din istorie, după consemnări.
Vehiculele aeriene folosite au fost baloanele cu aer, căci asta avea atunci istoria în depozitul militar. Așa că prin luna iulie, în plină vară, forțele imperiale au lansat un atac cu baloane de aer încărcate cu explozibil asupra Veneției. Baloanele au fost răspîndite de pe mare, iar italienii au ieșit speriați, curioși și gălăgioși pe străzi să descifreze spectacolul învăluit în nori de fum provenit de la explozii. Unele baloane au explodat la o înălțime mult prea mare ca să producă vreo pagubă, altele au căzut direct în apă și multe dintre ele au fost duse de vînt într-o direcție diferită față de cea calculată de armata austriacă. Mai exact, au fost deviate, ajungînd fix deasupra forțelor austriece ocupante, unde unele au și explodat. Din ciclul „Nu trimite bomba deasupra altuia că poate exploda deasupra ta“. Venețienii nu au ratat ocazia de a reacționa. Verbal și ironic. Au strigat „Bravo!” și chiar... „Buon appetito!”.
Sigur că efectele atacului aerian asupra Veneției au fost prea puțin eficiente, spre deloc, însă istoria a reluat ideea în secolul următor. Primele vehicule aeriene fără pilot ghidate de la distanță au fost dezvoltate în Regatul Unit și în Statele Unite ale Americii în timpul Primului Război Mondial, dar nu au fost folosite în conflict.
În perioada interbelică, englezii au continuat să dezvolte, să testeze și să producă asemenea aparate, controlate prin unde radio, iar americanii s-au axat pe această tehnologie în perioada postbelică, mai ales pentru operațiuni de supraveghere și recunoaștere. După ce dronele au fost folosite la scară largă în războiul din Vietnam, a început utilizarea acestei invenții la nivel global.
Restul este istorie. Care, firește, continuă. Uneori, deviază.
Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitoare, coprezentatoare și coautoare (comentariu și scenariu) a serialului documentar România construită.