Credit, creditor, încredere
● Sondaj de opinie în Germania cu privire la deznodămîntul summit-ului de la Bruxelles. O majoritate consistentă (62%) s-a pronunţat pentru rămînerea Greciei în zona euro. Doar o treime dintre germani susţin soluţia Grexit. 52% din ei consideră e bine ca Greciei să-i fie acordat un al treilea pachet de ajutor financiar. Însă doar puţini dintre cei chestionaţi (18%) cred că guvernul de la Atena va adopta reformele cerute la ultimul summit. Sondajul a fost realizat de postul ARD lunea trecută, la scurt timp după încheierea întîlnirii de 17 ore de la Bruxelles. Datele brute sînt oarecum paradoxale: ele arată că germanii sînt de acord cu susţinerea unei ţări aflate în impas chiar cu riscul ca banii împrumutaţi să nu mai fie recuperaţi. Să fie vorba aici de încredere în ideea europeană? De convingerea că interesele comunităţii (europene) primează asupra intereselor individuale (naţionale)? Sau – dimpotrivă – ajutorul financiar e considerat o compensaţie pentru neajunsurile pricinuite de un sistem inechitabil? ARD nu a interpretat în nici un fel datele sondajului. Dar, mai mult ca sigur, parlamentarii le vor fi consultat pînă vineri dimineaţă, cînd Bundestagul e aşteptat să se pronunţe cu privire la oportunitatea unui sprijin financiar pentru Grecia.
● Mulţi comentatori europeni consideră că acordul semnat luni de Tsipras pentru obţinerea sprijinului financiar atît de necesar conţine cerinţe mult mai stricte şi mai dezavantajoase decît condiţiile stabilite în urmă cu o săptămînă şi respinse de greci la referendumul de duminică. Printre altele, e vorba despre cedarea suveranităţii: guvernul şi parlamentul trebuie să adopte măsuri şi legi „dictate“ de creditori şi să privatizeze o bună parte a companiilor publice printr-un organism sub tutelă europeană. Multe dintre condiţiile din acord au fost cerute de cancelarul german Angela Merkel. E o chestiune de încredere – a explicat ea. Are de ce să nu aibă încredere în guvernul lui Tsipras: el e cel care cere ajutor financiar (după ce nu reuşeşte să ramburseze la timp un credit), el e cel care acceptă, formal, condiţiile, şi tot el e cel care organizează imediat după aceea un referendum la care le cere grecilor să nu accepte aceleaşi condiţii. Pentru a reveni, cîteva zile mai tîrziu, să ceară, din nou, bani. Cu ce mandat, după ce grecii refuzaseră condiţiile?
● Apropo de referendum şi de mandatul cu care s-a prezentat Tsipras la summit-ul de la Bruxelles: cu un „OXI“ pe masă, premierul grec a acceptat ajutorul financiar în schimbul unor reforme dureroase. Le va putea vreodată impune? Mai are autoritate în partid după semnarea acestui acord? Mai are majoritate în Parlament? Federaţia sindicatelor funcţionarilor publici a anunţat că va intra în grevă generală pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate prevăzute de guvern. Nu sînt singurele sindicate care au anunţat proteste, dar greva funcţionarilor va încetini şi mai mult aplicarea unor decizii şi măsuri. Cei care au votat „OXI“ la referendum sînt dezamăgiţi (au şi de ce) de guvernanţi. Este posibil ca Tsipras să facă o restructurare a guvernului. Dar va putea restabili încrederea electoratului schimbînd nişte oameni care vor fi nevoiţi să întreprindă exact misiunea predecesorilor? Va cîştiga guvernul remaniat şi încrederea liderilor europeni?
● Negocierile pentru un nou ajutor financiar acordat Greciei au fost precedate de îndelungi discuţii între liderii europeni şi între cei ai statelor din zona euro în special. Între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande au apărut unele neconcordanţe de opinie. În vreme ce Merkel înclina mai degrabă spre Grexit, Hollande a susţinut cu tărie că Grecia trebuie să rămînă, cu orice preţ, în zona euro. E tot o chestiune de încredere. „Ceea ce am urmărit e mai mult decît interesul Franţei. E vorba de interesul Europei şi de interesul Franţei. Căci interesul Franţei nu poate fi disociat de interesul Europei“, a spus Hollande. Franţa se numără printre creditorii Greciei. Dacă Grecia iese din zona euro, Franţa nu va putea să-şi mai recupereze datoria. Aşa că susţine sprijinul financiar în speranţa că va putea să o primească înapoi, la un moment dat.
● Pînă una-alta, băncile din Grecia rămîn închise. Euro e în uşoară scădere, dar e stabil. Deocamdată. Şi valoarea monedei unice europene e tot o chestiune de încredere.
Foto: wikimedia commons