Cel mai mare diamant

O zi obișnuită, 25 ianuarie 1905, într-o mină din Pretoria, Africa de Sud. Administratorul minei, Frederick Wells, se afla într-o inspecție de rutină la peste cinci metri adîncime cînd deodată a fost surprins de o scînteiere strălucitoare. Aceasta provenea din peretele de deasupra sa. O bucată de sticlă care reflectă razele soarelui, și-a zis inițial inspectorul, în gînd. A urmat o analiză mai detaliată. Da, soarele se reflecta, dar nicidecum într-o bucată de sticlă, ci într-una de diamant. Cel mai mare descoperit vreodată – peste 600 de grame, 3.106 carate.

Descoperirea i-a fost prezentată de îndată proprietarului minei, Sir Thomas Cullinan, de unde și denumirea diamantul Cullinan.

Istoria diamantelor din Africa de Sud a început cîndva prin anii 1866-1867, cînd un puști de 15 ani a găsit o piatră transparentă la ferma tatălui său, pe malul fluviului Orange. Ulterior, producția anuală mondială de diamante a crescut de mai mult de zece ori în zece ani, Africa de Sud strălucind orbitor la acest capitol – a produs în cîțiva ani mai multe diamante decît India în vreo două mii.

Revenind la diamantul Cullinan, acesta i-a fost dăruit (previzibil) regelui Eduard al II-lea al Marii Britanii. Cum să asiguri un transport atît de valoros la început de secol al XIX-lea? Pentru a evita un eventual furt, cu vasul care se presupunea că ar fi dus diamantul din Africa în Marea Britanie a fost trimisă o piatră falsă. Adevărata bijuterie brută și extrem de valoroasă a fost expediată printr-un colet poștal securizat. A ajuns în deplină siguranță.

Următoarea destinație: Amsterdam. Regele Eduard al II-lea i-a încredințat diamantul Cullinan, spre a fi tăiat și fațetat, lui Joseph Asscher, cel mai cunoscut specialist din epocă (proprietar al The Royal Asscher Diamond Company). Domnul Asscher, care avea primul patent al unei tăieturi de diamant din lume, a studiat piatra prețioasă vreo șase luni, după care s-a decis să o prelucreze. Prima tentativă a eșuat, lama de oțel folosită pentru tăiere s-a rupt pur și simplu. Diamantul nici nu s‑a clintit. A doua încercare a avut succes, s‑a obținut exact rezultatul dorit, pentru început: un diamant de 530 de carate, numit Cullinan I sau Marea Stea a Africii, care a fost montat în mînerul sceptrului Casei Regale Britanice (unde se află și astăzi).

Au urmat apoi și alte tăieturi care au transformat cel mai mare diamant brut găsit vreodată în multe pietre prețioase mai mari sau mai mici, peste o sută în total. Toate, bănuiesc, la fel de strălucitoare.

Foto: Joseph Asscher tăind diamantul Cullinan (wikimedia commons)