Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți

Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”. Are un palmares impresionant. Tot impresionantă este și Reședința Mitropolitană a Bucovinei și Dalmației din Cernăuți. În această clădire-bijuterie, în Sala de Marmură, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a votat în unanimitate unirea Bucovinei de Nord cu Regatul României. Pe scurt, unirea Bucovinei cu România (act înfăptuit, de altfel, așa cum știm) s-a votat într-un oraș din Bucovina care nu mai face parte din România. Paradoxu-i evident, ne întoarcem în clădirea Palatului Mitropolitan. Merită.

Probabil cea mai frumoasă clădire din regiune, cu o istorie pe măsură, Reședința Mitropolitană a Bucovinei și Dalmației a fost construită între 1864-1882. Planurile ansamblului arhitectural au fost realizate de arhitectul ceh Josef Hlávka. Stilul: o îmbinare între gotic, maur și bizantin. De altfel, încă de prin 1850, după ridicarea Bucovinei la rangul de Ducat în cadrul Imperiului Habsburgic (din care făcea parte din 1775), orașul Cernăuți a început să capete un nou aspect prin construirea unor clădiri remarcabile, care alături de alte politici de dezvoltare ale împăratului Franz Iosef au făcut orașul demn de apelativul primit, „Mica Vienă”. Mai ales că din 1875 a devenit și centru universitar. Așa s-a gîndit Franz Josef să sărbătorească 100 de ani de la dobîndirea Bucovinei, a înființat o universitate. Inițial, instituția a purtat numele împăratului austriac, iar din 1918 pe cel al regelui român Carol I. Inaugurarea „Universității Regele Carol I din Cernăuți” a avut loc în august 1920, în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Unde?

Tot în Sala de Marmură din Reședința Metropolitană, devenită între timp sediul Universității, care la rîndu-i a devenit una dintre cele mai importante instituții de învățămînt superior românești din perioada interbelică.

Epoca sovietică a schimbat granițele, orașul Cernăuți a fost inclus în teritoriul URSS, iar după 1989 a rămas parte din Ucraina independentă. Reședința Metropolitană este și în prezent sediul Universității din Cernăuți, doar că se numește „Iuri Fedkovici”, după un cunoscut scriitor ucrainean din Bucovina. Valoarea culturală și istorică și-a păstrat-o incontestabil, fapt confirmat în 2011 prin includerea clădirii în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Împăratului Franz Josef cred că i-ar plăcea asta.

De paradox, sigur nu s-ar mira. Era obișnuit cu istoria. Care continuă.

Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitoare, coprezentatoare și coautoare (comentariu și scenariu) a serialului documentar România construită.