Casa în care România a pășit în Primul Război Mondial

Formal, intrarea României în Primul Război Mondial s-a decis la Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, ținut în Marea Sufragerie de Gală din Palatul Cotroceni. Acolo s-au întrunit Regele Ferdinand, prinţul moştenitor Carol, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, alături de alți membri ai Guvernului, precum și reprezentanți ai Parlamentului și alți oameni politici ai vremii. La ora 11.

O altă clădire, însă, a fost martora semnării de facto a deciziei ca România să se alăture Aliaților în Marele Război: casa lui Vintilă Brătianu (situată în zona Grădina Icoanei).

După ce Guvernul român a negociat cele două convenții, militară și politică, cu țările viitoare aliate, a fost nevoie de cîteve zile pentru ca toți reprezentanții diplomatici ai Antantei să primească autorizarea pentru semnarea acestora. Odată rezolvat acest aspect, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu a convocat întîlnirea pentru iscălirea celor două acte pe data de 14/17 august 1916. Preocupat de păstrarea secretului și conștient că românii nu sînt cei mai discreți oameni din lume, Brătianu s-a gîndit ca locul reuniunii să fie unul mai puțin expus publicului și astfel a ales casa fratelui său Vintilă. Ora, tot 11.

În aceeași logică a păzirii secretului, șeful Guvernului le-a cerut celor implicați să vină la locul stabilit pe drumuri diferite și să meargă pe jos. El însuși a sosit la casa fratelui său pe jos, dar această măsură de precauție nu i s a părut suficientă. Înainte, a făcut un ocol pe la un prieten, pentru eventuale derutări ale posibililor curioși.

Ultimul care a ajuns în casa lui Vintilă Brătianu a fost Poklevski, ambasadorul Rusiei, care a adus și cele cinci originale ale actelor ce urmau a fi semnate, destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. Textele erau scrise de mînă pentru a exclude astfel scenariul vreunui dactilograf lipsit de discreție, iar misiunea de a le da citire i-a revenit lui I.G. Duca.

S-a trecut, apoi, la semnarea lor. Vintilă Brătianu pregătise o călimară și un condei pe care le așezase în mijlocul mesei la care s-a derulat scena. Privirea lui Ion Brătianu (tatăl) urmărea totul îndeaproape din portretul care stătea atîrnat în fața semnatarilor. Poklevski a semnat primul cele cinci exemplare, urmat de Brătianu. Astfel, România se alătura Antantei în Primul Război Mondial.

Peste zece zile, după Consiliul de Coroană, în noaptea de 27 august, declarația de război a României pornea către Viena.