Butonul „pe repede înainte“
Se ştie că domeniile tehnice recurg în mod curent la împrumuturi lexicale, în ultimele decenii acestea provenind aproape exclusiv din engleză. Şi totuşi, în mod surprinzător, se mai întîmplă uneori ca nu tehnicismul străin să se impună în uz, ci o echivalare a sa, o traducere produsă mai mult sau mai puţin spontan de distribuitori sau chiar de utilizatorii înşişi. Un caz de succes în transpunerea prin calc în română a unei denumiri tehnice e reprezentat în prezent de locuţiunea adverbială pe repede înainte. Formula-sursă aparţinea domeniului tehnic, dar era accesibilă unui număr larg de utilizatori. Originea locuţiunii e transparentă pentru mulţi vorbitori; s-ar putea însă ca, din cauza rapidei schimbări a tehnologiilor, să devină curînd destul de obscură, mai ales pentru cei foarte tineri. Dispozitivele de reproducere a sunetului sau a sunetului şi imaginii înregistrate pe bandă, de tipul radiocasetofoanelor sau videocasetofoanelor – azi devenite aproape istorie –, aveau, între funcţiile lor, şi pe aceea de a permite derularea mai rapidă a benzii, pentru a se ajunge la punctul dorit de utilizator. Semnul care indica funcţia de derulare în sensul reproducerii înregistrării, imprimat în dreptul butonului de declanşare, era reprezentat de două săgeţi compacte, lipite, orientate spre dreapta (8, :); denumirea sa, în engleză, e fast forward. Reprezentarea iconică este destul de sugestivă, dublarea săgeţii sugerînd amplificarea vitezei; Wikipedia trimite, de altfel, la un studiu în care se arăta că, la un moment dat, simbolul era decodat corect de 80% din persoanele investigate. Derularea era posibilă şi în sens contrar înregistrării – lucru marcat de semnul cu săgeţile îndreptate spre stânga (7,9 – fast backward). Trecerea la mediul digital, cu posibilităţi mai largi de navigare şi selectare a informaţiei, a dus la abandonarea butonului, reprodus totuşi, uneori, în programele care imită intenţionat vechile tehnologii.
Formula fast forward a fost foarte folosită, multe limbi preluînd o ca atare. Şi în română sintagma e uneori inserată ca atare în text: „modul de a schimba viteza butonului fast forward“ (vishow.info). În română a avut însă mare succes şi traducerea (pe) repede înainte, folosită iniţial doar pentru a descrie modul de funcţionare respectiv, procesul de derulare rapidă a înregistrării: „unele mp3-uri le citeşte prost, în sensul că se aud ca pe repede înainte (cei care îşi amintesc cum se-auzea cînd îţi agăţa casetofonul banda, cunosc senzaţia)“ (hondafan.ro). Într-o descriere tehnică, se observă că denumirile păstrate în engleză alternează cu cele traduse: „multe comenzi de acolo le regăsim lîngă displayul Doc-ului, cum ar fi butonul power on/off, play, înainte/înapoi, chiar şi pe repede înainte/înapoi“ (cristiannicolau.wordpress.com).
Şi mai interesant e felul cum, în română, locuţiunea pe repede înainte şi-a lărgit sensul, devenind un echivalent colocvial-glumeţ pentru desfăşurat foarte repede, în caracterizarea unor acţiuni diferite: „Bugetul, aprobat pe repede înainte“ (digi24.ro); „Școală pe repede înainte“ (cyd.ro); „La Dobroești, strategia în handbal este prea pe repede înainte!“ (ilfovsport.ro). Clişeul e foarte prezent în stilul jurnalistic actual, ilustrînd categoria frazeologismelor iniţial expresive, apoi iritante prin exces. Adesea se activează o conotaţie ironică, graba fiind prezentată ca superficială şi chiar suspectă, rău intenţionată: „Ministerul Culturii dedică, pe repede-înainte, proiecte încropite“ (mediafax.ro); „Digitalizarea făcută nedocumentat şi pe repede înainte este un pericol“ (zf.ro); „Bugetul a fost adoptat pe repede înainte fără dezbateri pe fond“ (revista22.ro) etc. Conotaţia negativă nu este însă definitiv fixată, lucru dovedit de folosirea clişeului în campanii publicitare, în care rapiditatea apare ca un mare merit al produsului: „Răsfăț în bucătărie, pe repede înainte“ (inspiratiepentruacasa.ro); „Creditul pe repede înainte“ (creditecubuletinul.com). Utilizată în legătură cu acţiuni incipiente, formula devine echivalentă cu un alt clişeu jurnalistic – în linie dreaptă: „Brexitul, pe repede înainte“ (cotidianul.ro); „Brexitul, în linie dreaptă“ (londonezul.co.uk); „Pe repede înainte cu lista tinerilor ce primesc terenuri de la primărie“ (realitatea.net); „în linie dreaptă cu alegerile interne“ (evz.ro) etc.
Expresia poate apărea şi în alte contexte, mai marcat figurate, prin revenirea la contextul iniţial al butonului: „Cine este individul fast forward, sau, altfel spus, setat pe butonul «pe repede înainte»? Ei bine, acesta este un animal social evoluat“ (ziuaconstanta.ro); „Te-a prins sesiunea cu proiectele neterminate? Este momentul să iei măsuri şi să apeşi butonul «fast forward» pentru a reuşi să dai gata în timp util toate proiectele restante“ (studcard.ro).