Arme pentru pace?
Angela Merkel încearcă în continuare să-l aducă pe Vladimir Putin la masa negocierilor şi pe Barack Obama să nu accepte să furnizeze Ucrainei arme letale pentru a se apăra. De altfel, şi la conferinţa de securitate de la München, de weekend-ul trecut, Merkel a insistat pe găsirea unei soluţii paşnice. Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier e şi el sceptic cu privire la propunerea (americanilor) de a sprijini Ucraina cu arme defensive puternice. În astfel de situaţii, se spune că nu e bine să sprijini un stat vulnerabil şi atacat decît dacă eşti sigur că va obţine, pînă la urmă, victoria decisivă. Criticii acestei atitudini spun că e o „doctrină“ laşă. Angela Merkel crede, probabil, că nu din laşitate, ci din îndrăzneală speră să cîştige războiul fără ca Occidentul să recurgă la arme. Într-un fel, e un act curajos să înfrunţi un curent de opinie devenit între timp majoritar. În acelaşi timp, e al naibii de incomod să trebuiască să tratezi şi cu Putin, şi cu Obama încetarea focului în Ucraina.
Situaţia din estul Ucrainei pare să devină o problemă tot mai urgentă pentru liderii occidentali. Preşedintele Obama e tot mai nerăbdător să vadă zona restabilizată. N-a luat nici o decizie imediat după vizita cancelarei Merkel la Washington, e de aşteptat să se consulte din nou cu liderii europeni şi, poate, cu Poroşenko după întîlnirea de la Minsk, înainte să ia o decizie definitivă.
Ce e de neînţeles e înverşunarea cancelarului Merkel de a negocia cu Putin: s-a dovedit deja de nenumărate ori că nu-şi ţine promisiunile. De altfel, Merkel însăşi a afirmat, anul trecut, după o convorbire telefonică de o oră cu preşedintele rus pe tema Crimeei, că „e în altă lume“. Se pare că nici măcar în „blocul“ occidental nu s-a ajuns la un consens.
Nu e nici o surpriză că tot mai multe voci din SUA cer să fie aprobată înarmarea Ucrainei. Separatiştii proruşi din estul Ucrainei primesc ajutor militar şi logistic din partea Moscovei. Situaţia e tot mai tensionată, printre altele, şi pe fondul ezitărilor din cîmpul occidentalilor. Că ucrainenii sînt depăşiţi de tehnica militară folosită de separatişti e un lucru deja demonstrat „pe teren“. Problema e că în Occident se tot negociază o soluţie, în vreme ce separatiştii cîştigă poziţii pe cîmpul de luptă, pe fondul lipsei de reacţie. Pînă acum, Barack Obama a evitat să ofere Ucrainei sprijin militar pentru a nu-l provoca pe Putin, pentru a nu-i furniza motive suplimentare pentru intervenţii militare. S-a văzut, cu timpul, că Putin intervine militar în Ucraina fără să fie provocat de americani, că n-are nevoie de „motive suplimentare“ pentru a continua campania de la graniţa de est a Ucrainei.
John J. Mearsheimer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Chicago şi autor al unei cărţi intitulate
scrie într-un articol din
de ce nu e bine ca Statele Unite să furnizeze Ucrainei arme letale. Cum balanţa puterii se înclină în mod evident în favoarea Rusiei, ar fi nevoie ca Washington să trimită cantităţi masive de armament pentru a oferi Ucrainei măcar o şansă în acest conflict. „Însă oricum ar fi, conflictul n-are cum să se termine aici. Rusia va contraataca şi tensiunile vor escalada diminuînd orice avantaj temporar pe care Kievul l-ar putea cîştiga de pe urma sprijinului american. Pînă şi rapoartele realizate de
-uri în favoarea înarmării Ucrainei menţionează faptul că, chiar şi cu sprijin din partea Occidentului, Ucraina nu va putea rezista în faţa unui atac hotărît al armatei ruse. Una peste alta, Ucraina şi SUA nu au cum să înfrîngă Rusia într-un eventual război deschis“, scrie Mearsheimer. Un alt argument al celor care susţin înarmarea Ucrainei e că chiar dacă nu se poate obţine un avantaj decisiv pe cîmpul de luptă, cel puţin s-ar putea ridica cheltuielile militare atît de mult încît să devină insuportabile pentru economia oricum vulnerabilă a Rusiei. Dacă Putin cedează acestei presiuni, atunci îşi va retrage trupele şi susţinerea militară a separatiştilor, iar Ucraina va putea să se alăture Occidentului, adică NATO şi Uniunii Europene – cred cei care vor implicarea SUA alături de Ucraina. Nici acest argument nu se susţine, scrie Mearsheimer, căci Putin este convins că interesul naţional al Rusiei este să păstreze Kievul în zona sa de influenţă, aşa că nu va fi dispus să facă economii pe seama acestui război. Căci nu e vorba despre relaţiile dintre Rusia şi Ucraina, ci de relaţiile dintre Rusia şi lumea occidentală.