A băga în şedinţă
În textele jurnalistice care privilegiază registrul familiar-argotic, expresia a băga în şedinţă a devenit un clişeu destul de ambiguu, dar extrem de frecvent. Formula nu pare foarte veche: chiar dacă termenul şedinţă aminteşte multora de perioada comunistă, el a continuat să fie folosit şi după 1989 (fiind definit în DEX ca „adunare organizată a membrilor unui corp constituit, a unui colectiv, a personalului unei întreprinderi, al unei instituții, pentru a discuta, pentru a dezbate și a hotărî ceva“). Definiţia se referă la o activitate de rutină, care nu are nimic negativ, dar în scenariile prototipice din mintea vorbitorilor rămîn mai ales şedinţele excepţionale, „punitive“ sau cele al căror scop este dezbaterea şi rezolvarea unei probleme grave. Dezvoltările figurate ale formulei provin, probabil, şi din integrarea ei într-o serie destul de bogată: a băga în sperieţi, a băga în boale, în răcori, în cofă, în fabrica de pumni etc. Se observă uşor că spaţiul în care este introdus cu forţa cineva are atribute predominant negative; sînt rare expresiile construite pe acest tipar care să aibă un sens pozitiv (ca a băga în pîine).
Expresiei îi este specifică pendularea între un sens denotativ – în care doar folosirea verbului a băga aduce o conotaţie populară şi sugerează o acţiune autoritară – şi unul conotativ, în care şedinţa e doar o figură de stil. Uneori, şedinţa este un fapt real, o întrunire sau o reunire a responsabililor dintr-un domeniu, provocată de apariţia unei situaţii grave: „Tîlhăriile din Piatra Neamț au băgat în ședință conducerea Primăriei și șefii Poliției și Jandarmeriei“ (newsallert.ro); „USD băgat în şedinţă. Dragnea: Ar fi urît să se ajungă la moţiune de cenzură“ (stiripesurse.ro). Titlul marcat colocvial – „Prefectul Iaşului bagă în şedinţă directorii din sistemul medical“ (bzi.ro) – poate fi urmat în text de o reformulare care dezambiguizează expresia, dovedind că este vorba chiar de o şedinţă: „Conducerea Prefecturii Iaşi i‑a convocat astăzi pe toţi directorii instituţiilor din sectorul medical la o şedinţă internă“ (ibidem). Tonul colocvial nu ocoleşte politica internaţională, tratată nonşalant: „Sarkozy şi Merkel îl bagă în şedinţă pe Papandreou“ (antena3.ro); „Deprecierea rapidă a euro îi bagă în şedinţă pe miniştrii europeni de finanţe“ (zf.ro). Verbul a băga este introdus în titluri, pentru a atrage atenţia, chiar atunci cînd textul, mai decent, recurge la a convoca: „Sarkozy îi bagă în şedinţă pe bancherii şi asiguratorii francezi / Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, îi va convoca marţi (…) pe şefii principalelor bănci si companii franceze de asigurări, pentru o analiză asupra situaţiei acestor instituţii, a anunţat, luni, președinția franceză, relatează AFP“ (wall-street.ro).
Alteori, poate să nu fie vorba de o şedinţă propriu-zisă, desfăşurată într-un cadru oficial, ci de o discuţie (serioasă) cu mai mulţi participanţi, parteneri, subordonaţi, colegi etc.: „Reghecampf trece la fapte – i-a băgat în şedinţă pe stelişti“ / „Laurenţiu Reghecampf a anunţat că a purtat o discuţie «bărbătească» cu jucătorii Stelei, după ce echipa a ajuns la patru meciuri consecutive fără victorie“ (ziare.com). Expresia se foloseşte foarte des în presa sportivă: „Perez, FURIOS! L-a băgat în şedinţă pe Zidane imediat după înfrîngerea cu Atletico!“ (sport.ro); „Golul lui Rotariu i-a băgat în ședință pe olteni“ (evz.ro).
Descrierea situaţiei poate indica îndepărtări tot mai mari de prototipul unei şedinţe reale; astfel, a băga în şedinţă devine o metaforă globală pentru situaţia „a avea o discuţie în care cineva se comportă autoritar, dînd indicaţii, criticînd etc.“: „Fostul acţionar dinamovist i-a băgat în şedinţă pe «pieţarii» din zonă, iar apoi a «descins» ca un lord într-un magazin de costume, fiind salutat cu «plecăciuni» de angajaţi“ (…). „Pesemne că nea Vasile avea ceva cumpărături de făcut pentru acasă, dar ceva l-a deranjat, astfel că a pornit o mini-şedinţă cu angajații din zonă“ (wowbiz.ro); „Gigi Becali a făcut show în faţa vilei sale din Pipera, scrie cancan.ro. Pe o temperatură caniculară, latifundiarul a ieșit la bustul gol în stradă şi i-a băgat în şedinţă pe muncitorii care lucrează la lărgirea şoselei Pipera-Tunari“ (antena3.ro).
Pasul următor în îndepărtarea de sensul literal al expresiei presupune reducerea drastică a participanţilor la aşa‑zisa şedinţă. Cînd doar o persoană este în această situaţie, e clar că din mulţimea posibilităţilor scenariului „şedinţă“ s-a păstrat doar ideea de ceartă, de mustrare: „Blonda de care turcul a fost nedespărţit timp de trei săptămîni a dispărut din peisaj, dar «Zîna» tot şi-a băgat soţul în şedinţă“ (romaniatv.net); „Borcea s-a trezit cu o vizită surpriză în închisoare. Soacra l-a băgat în şedinţă la arest!“ (cancan.ro); „E şocat de divorţul soţilor Slav. Naşul Zsolt Csergo îl bagă în şedinţă pe Victor!“ (cancan.ro). Se observă că această folosire a expresiei, preferată de tabloide, presupune un personaj autoritar (cel care „bagă în şedinţă“) şi unul în postură subordonată (soţ, ginere, fin etc.).
Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).