7 PM

O tufă de buxus, la şapte, spre seară, cu gust amărui şi păienjenoasă, pe care arţarul aruncă o singură pată prelungă; sau, în penumbră, la prînz, totdeauna la prînz (şi tot vara), conducta de păcură care transpiră: o pată prelungă s-a şi imprimat în asfalt; sau poate că zilele lungi, la solstiţiu şi după, cînd, tot mai opac, intunericu-ţi cade pe carte, iar tu nici nu vezi că nici nu mai vezi, " în vreme ce cartea-ţi dispare din mîini, se evaporă lent, ca o pată prelungă; sau unele jocuri, aproape naive, cum ăl de-a ciucitul, " cînd rochia molatică a partenerei, umflîndu-se brusc, te lasă,-ntr-o doară, să-i întrevezi, temător, lenjul tainic, fără,-n triunghiul său alb, vreo pată prelungă. " La toate acestea gîndindu-te, totuşi, cu mult înainte să simţi, să resimţi, să presimţi vreo nevoie de tulburătoarea privelişte-a leneşei ei, nefragile, clepsidre, nici de ecartul unor ochi ca ai ei, de amandă prelungă... Iar astăzi, nu altfel decît pietonul, pe lîngă necare va fi trecut, atît de aproape, încît catastrofa părea iminentă, un misterios, elegant şi nostalgic expres, " din care se văd, se mai văd, tot mai mici, mai departe, în noaptea cu greieri, pe terasament şi taluzul de palidă iarbă, un şir de pătrate, de galbene pete prelungi.