2015, aşa cum a fost
N ici nu începea bine, şi anul 2015 era deja marcat de atacul terorist din redacţia revistei satirice pariziene Charlie Hebdo. Au murit atunci, pe 7 ianuarie, sub tirul deschis de doi atacatori islamişti, 12 editori şi angajaţi ai revistei.
În Grecia, alegerile anticipate sînt cîştigate de Alexis Tsipras şi de mişcarea acestuia considerată de extremă stînga, Syriza. Noii lideri de la Atena ameninţau cu ieşirea din UE şi se anunţau vremuri grele pentru greci, dar şi pentru liderii şi birocraţia de la Bruxelles.
În România, capul de afiş în ianuarie a fost ţinut de protestele împotriva băncilor şi autorităţilor, acuzate că fac prea puţin pentru protejarea celor ce s-au împrumutat în franci elveţieni, monedă care s-a apreciat considerabil faţă de euro. Protestatarii nu au obţinut imediat mare lucru, dar pe parcursul anului băncile au făcut unele concesii punctuale.
În februarie, preşedintele Iohannis îl numeşte pe liberalul Eduard Hellvig la şefia SRI. Iar fostul ministru din administrația Băsescu şi candidat în noiembrie la președinție Elena Udrea e reținută de procurorii anticorupție. În total, în 2015, DNA-ul avea să reţină 12 parlamentari, să pună sub acuzare premierul în exerciţiu şi să trimită în arest zeci de autorităţi locale, printre care şi pe primarul Bucureştiului. Tot în februarie, compania Chevron anunță încetarea explorării gazelor de șist în România. Anterior, compania făcuse un anunţ similar şi în privinţa Poloniei.
În martie are loc scandalul broşurii comemorative a Germaniei: ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier primește din mîinile omologului său Bogdan Aurescu o broşură cu harta Franței în loc de cea a Germaniei. Întîmplarea a fost tratată cu detaşare de germani, iar la Bucureşti a demisionat purtătorul de cuvînt al ministerului.
În aprilie, fostul şef al SRI George Maior e numit ambasador în Statele Unite.
În Nepal are loc un cutremur devastator, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter. Au murit peste 9.000 de oameni. Cutremurul a dus la declanşarea unei avalanşe pe Everest, în urma căreia au murit 19 membri ai echipelor de alpinişti, cel mai tragic eveniment din istoria muntelui. O lună mai tîrziu, o replică a cutremurului face alte victime, pierzîndu-şi viaţa peste 200 de persoane.
T ot în mai, o organizaţie extremistă din Sahara anunţă că a luat ostatic un român pe care îl ameninţă cu moartea.
În iunie, Victor Ponta e acuzat de spălare de bani și complicitate la evaziune fiscală pe vremea în care nu era premier. Guvernul său trece cu ușurință de moțiunea de cenzură a Opoziției. Parlamentul aprobă construirea a două centre de comandă NATO în București.
În iulie, negarea Holocaustului și promovarea ideilor legionare devin prin lege pasibile cu închisoarea. Premierul Ponta suferă o operaţie chirurgicală în Turcia, unde se reface apoi timp de trei săptămîni. Grecii resping prin referendum planul de reforme şi reeşalonare a datoriilor propus de conducerea UE şi de finanţatorii internaţionali. SUA şi aliaţii săi ajung la o înţelegere cu Iranul privind programul nuclear al Teheranului. Acordul este criticat vehement de Israel.
U n proces de viol stîrneşte în august manifestaţii aprinse pro și contra celor șapte suspecți dintr-o localitate din Vaslui. Microsoft lansează Windows 10. Încep să se facă simţite primele semne ale crizei refugiaţilor din Europa. Pe lîngă situaţia grea a refugiaţilor, criza va scoate la iveală, timp de peste trei luni, şi unele disensiuni între statele membre ale Uniunii Europene.
În septembrie, DNA îl pune oficial sub acuzare pe premierul Victor Ponta. Ca şi cea din iunie, moţiunea de cenzură care s-a suprapus momentului cade fără emoţii pentru Guvern. În Statele Unite izbucneşte un scandal care avea să facă valuri mai mari în Europa: compania germană Volkswagen e acuzată că a măsluit rezultatele verificărilor emisiilor de noxe la unele maşini pe care le-a produs. Germanii îşi recunosc vina şi suferă pierderi de miliarde de euro. NASA anunţă că a găsit apă în stare lichidă pe Marte.
Pe 30 octombrie 2015 are loc un incendiu într-un club din Bucureşti în urma căruia mor pe loc 27 de oameni, ulterior numărul victimelor depăşind 60 de persoane. Tragicul eveniment scoate la lumină nereguli grave privind normele de siguranţă din clubul Colectiv.
Pe 3 noiembrie are loc o manifestaţie antiguvernamentală amplă în Bucureşti, după care, a doua zi, Guvernul Ponta demisionează. Mii de oameni din Capitală și din țară ies în stradă şi în zilele următoare pentru a cere reforme politice în urma tragediei de la Colectiv. După consultări cu partidele, dar şi cu unii reprezentanţi ai societăţii civile, preşedintele Iohannis îl desemnează premier pe fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloș. Cabinetul Cioloș, în care apar mai mulţi miniștri prezentați ca tehnocrați, obține aprobarea largă a Parlamentului. Pe 13 noiembrie, la Paris, au loc mai multe atacuri teroriste concomitente în care au murit 130 de oameni. La ora locală 21,30, într-o zi de vineri, trei atacatori islamişti sinucigaşi declanşează mai multe bombe lîngă stadionul Stade de France, în timpul meciului amical de fotbal dintre Franţa şi Germania. Imediat apoi au loc mai multe atacuri în cafenelele şi restaurantele din oraş, dar şi la teatrul Bataclan, unde islamiştii iau ostatici.
În decembrie, aproximativ 200 de state semnează un acord considerat istoric privind schimbările climaterice aduse de poluare. Acordul prevede, printre altele, ca, pînă la sfîrşitul acestui secol, ţările semnatare să renunţe la combustibilii fosili. Are loc tragerea la sorţi privind componenţa grupelor din cadrul Campionatului European de Fotbal din Franţa din 2016. România cade în grupă cu ţara-gazdă, cu Elveţia şi cu Albania.
Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.
Foto: adevarul.ro