Să luăm măsuri!

17 iunie 2020   SITUAȚIUNEA

Acum, în aceste faste momente de iconoclasm justificat, cînd se dau jos statuile lui Columb – un nenorocit de rasist și imperialist (ca să nu mai vorbim de lăudăros, lacom și fanatic) –, cel mai rău lucru e să ne oprim aici, jenați cumva de contraargumentele rasiștilor și partizanilor discriminărilor de tot felul. Trebuie să acționăm mai departe consecvent: mai întîi se cuvine schimbată denumirea orașului Columbus (Ohio), aceea a zonei Washington-ului, „district of Columbia”, ba chiar și a statului sud-american Columbia. E o rușine să fie păstrate aceste nume sclavagiste. De fapt, și Washington avea sclavi. Dar cazul cel mai urît: Thomas Jefferson, care, pe de o parte, scria Declarația de Independență, pe de alta, ținea numeroși sclavi și trăia cu o sclavă.

E bine și că Netflix a scos Pe aripile vîntului de pe platformă. Romanul însuși ar trebui alungat din librării, sau măcar publicat într-o versiune ameliorată, sau, cel puțin, precedat de o prefață în care să se arate că, deși Scarlett O’Hara era o rasistă plină de prejudecăți, avea totuși și unele calități, totul trebuind să fie citit în contextul sclaviei din Sud. E bine, de asemenea, că unii londonezi indignați au profanat statuia lui Churchill, dar e rău că le-a fost frică sau rușine s-o dea jos. Chruchill a susținut Imperiul Britanic, inferioritatea rasială a hindușilor și, așa cum judicios nota un tînăr istoric român, între el și Hitler nu e mare diferență – atîta doar că ultimul se concentra asupra evreilor, în timp ce omul de stat britanic – asupra supușilor de culoare.

În general, orice monument al trecutului (text sau imagine) care susține și promovează înjosirea și discriminarea pe criterii rasiale, de gen, sociale, de vîrstă, medicale etc. trebuie respins sau prevăzut cu prefețe lămuritoare. De exemplu, basmul „Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici” discriminează pe motive de handicap fizic. La fel și „Harap-Alb”, cu Spînul. Ce, adică oamenii fără pilozitate trebuie tratați drept personaje negative? „Cenușăreasa” este, în mod clar, un basm sexist. La fel și „Scufița-Roșie”. (Adică de ce o fetiță să fie mai ușor de păcălit decît un băiat? Cumva se insinuează că fetele sînt mai proaste?)

Propun să avem curaj și să forăm la bază, la Biblie, cea mai citită dintre cărțile lumii. Teribil de nocivă pentru omul de azi. Iată exemple: sexism cît cuprinde și mai ales dintru început – Eva făcută din coasta lui Adam și nu, de de pildă, invers! Rasism: „Ham – robul fraților săi”. Degradarea femeii – vezi povestea lui Iacob cu cele două soții și două concubine. Promovarea genocidului: distrugerea Ierihonului cu tot ce era în el. Imperialism și lauda cuceririlor unor teritorii străine –  domniile lui David și Solomon, mult prea lăudate și care ar fi trebuit aduse la proporțiile cuvenite. Iată deci că o ameliorare a Bibliei e perfect îndreptățită. Nici Noul Testament nu poate scăpa neameliorat: ce exemplu ar da mai ales copiilor inocenți cînd ei află că „femeia să tacă în biserică” și că sclavii trebuie să se supună, cum spune Sf. Pavel? Dar ce o să creadă tineretul necopt cînd va citi că o sărmană femeie siro-feniciană e comparată de Iisus însuși cu cîinii care mănîncă ce a căzut de la masa stăpînilor? Înțelegem că societatea respectivă era patriarhală, dar ne întrebăm totuși de ce toți apostolii sînt bărbați, iar despre femei se spune numai că „slujesc”? Sînt multe lucruri de scos.

Și, în încheiere, o părere personală: în Biblia asta e vorba prea mult despre evrei. Și despre Dumnezeu. Mi s-a acrit!

Mai multe