Pandemie, absenteism și paradox
Rezultatul parlamentarelor din 6 decembrie e pe cît de clar, pe atît de paradoxal: în condițiile unei participări minime la vot, PSD a cîștigat net alegerile cu cca 5 puncte procentuale peste PNL. Dar viitoarea majoritate și guvernul vor fi formate și dominate de PNL, iar PSD va intra (sau va rămîne în opoziție).
Motivul e evident: PSD, deși rămîne cel mai puternic partid din viitorul Parlament, nu mai are capacitatea de a forma o coaliție și nici o majoritate parlamentară. În schimb, PNL va forma o coaliție cu USR-PLUS (oricît de mult s-ar fi ciondănit aceștia în campanie, acum lucrurile sînt clare). Un ingredient devenit indispensabil al coaliției va fi UDMR. Pro România e sub pragul de 5%, iar Ponta a anunțat deja că se va ocupa mai mult de familie în viitor. Nu era sigură încă (luni dimineață) soarta PMP, dar se pare totuși că nici partidul lui Traian Băsescu nu va intra în Parlament.
Un partid nou, antisistem, populisto-extremist, antimască și antivaccinist, AUR, a intrat în Parlament cu 9%, dar, de asemenea, fără capacitatea de a forma coaliții și, de fapt, pare-se, nici dorindu-le.
Rezultatele mai bune pentru PSD și mai rele pentru PNL decît profețeau sondajele de opinie (inclusiv exit-poll-ul) sînt, retrospectiv, ușor de explicat. Absenteismul masiv, mai ales din partea electoratului mai informat și mai educat (al PNL și USR-PLUS), a avut, cred, o importantă contribuție. Dimpotrivă, electoratul mai puțin instruit al PSD, mai neîncrezător în coronavirus, dar și mai disciplinat, a participat în număr proporțional mai mare la vot, deși și aici sînt scăderi semnificative. În esență, situația epidemiologică considerabil mai rea acum decît la sfîrșitul lui septembrie, la locale, a ținut acasă mai mult pe cei care au ascultat de avertismentele guvernanților și ale medicilor.
Nu e, totuși, singura cauză a scorului slab al „centrului-dreapta”. De partea PNL a jucat un anumit rol uzura la guvernare într-o perioadă crîncenă, unele erori de management al crizei, poate și un accident nefericit precum cel de la spitalul din Piatra Neamț. Mulți oameni sînt în zilele astea frustrați și copleșiți: unii și-au pierdut job-ul, alții sînt supărați de închiderea școlilor, alții de imposibilitatea de a călători ori de piedicile puse înaintea socializării, care îi afectează mai ales pe cei tineri. Or, cum să-ți reverși mai bine frustrarea decît supărîndu-te, cu și fără motiv, pe partidul de guvernămînt? Și dacă totuși nu vei vota cu PSD, cel mai la îndemînă e să nu votezi deloc, considerînd că le dai astfel politicienilor de la putere o palmă și simțindu-te ceva mai bine cînd le vezi fețele ceva mai lungi după o zi și o noapte. Firește, soluția e infantilă, dar foarte mulți oameni „postmoderni” – și nu numai de la noi – au un psihic infantil sau adolescentin, în pofida vîrstei reale.
În cazul special al USR-PLUS, cu un rezultat mult mai bun decît acum patru ani (cînd era însă USR singur), dar considerabil mai rău decît la europarlamentare (și mai ales mai rău decît se aștepta și spera), s-ar putea să fi contat și certurile din interiorul partidului, și zigzagurile politicii din ultimul an. Nici votul din diaspora, mult diminuat și el din cauza pandemiei, n-a ajutat prea mult. (În dispora, AUR a ieșit – se pare – pe locul doi.)
O veste bună este căderea sub pragul electoral a Pro România (care a înghițit și ALDE). Vom scăpa de domnii Ponta și Tăriceanu, pedepsiți pe bună dreptate pentru minciunile și pentru trădările lor fără număr.
Vom avea deci, probabil, un al doilea Guvern Orban. Dar marea întrebare este cum vor reuși PNL și USR-PLUS să coopereze și să guverneze timp de patru ani grei. Mă neliniștesc, pe de o parte, trăsăturile încă antisistem ale USR mai ales, confuzia dintre ideal și real a multor membri și simpatizanți USR-PLUS. E adevărat că, așa cum s-a spus, PNL și USR-PLUS „sînt condamnate” să guverneze împreună, dar a trata guvernarea ca pe o „închisoare” nu-i o soluție. Nu de alta, dar s-ar putea ca deținutul mai june „să evadeze” la un moment dat.
Din păcate, lumea românească însăși e foarte divizată, iar faliile nu sînt numai între PSD și rest. E aproape inutil de subliniat că o guvernare eficientă și fără scandaluri e esențială pentru viitorul imediat, avînd enorma sarcină de a controla pandemia, de a asigura vaccinarea largă a populației, de a începe restaurarea economiei, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, de a produce reformele multe dorite în justiție, în educație, în sănătate. Sper ca istoria să nu se repete și să nu vedem o reînviere a balamucului din Convenția Democrată a anilor ʼ90. Căci în caz contrar, peste patru ani, cînd vom avea simultan alegeri prezidențiale și parlamentare, PNL va juca rolul năruitului PNȚCD, AUR va juca în rolul defunctului PRM, iar PSD nu va face altceva decît ce a făcut întotdeauna: va juca pe sine însuși și se va juca cu noi toți.