ONU, rasismul și ideologia

23 aprilie 2009   SITUAȚIUNEA

"Oare ONU nu avea altceva de făcut decît să convoace o nouă conferinţă internaţională despre rasism?" " se întreba un diplomat occidental citat de Le Figaro. Cu siguranţă avea. De exemplu, să încerce să se reformeze. Nu că ar fi uşor, dar de multă vreme a devenit clar că ONU a rămas doar un aparat diplomatic greoi şi ineficient, care funcţionează prea lent pentru dinamica lumii de azi, fără a-i putea rezolva efectiv problemele. Şi totuşi, ONU a convocat o astfel de conferinţă despre rasism, la Geneva, după ce prima (la Durban, în 2001) a fost un fiasco, întrucît în Declaraţia finală Israelul a fost condamnat pentru rasism. La conferinţa de acum, mai multe state occidentale îşi anunţaseră deja neparticiparea: SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Germania, Italia, Olanda, Suedia, Polonia. Aceste state erau nemulţumite de unele formulări din proiectul de declaraţie finală, care puteau fi interpretate ca antisemite, precum şi de solicitarea unor ţări islamice de a recunoaşte "defăimarea religioasă" ca o atingere adusă drepturilor omului (ceea ce ar fi generat limitări ale dreptului la liberă exprimare). Alte state occidentale şi-au trimis reprezentanţii, dar aceştia au părăsit sala în prima zi a conferinţei, după ce preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a ţinut un discurs în care a acuzat din nou Israelul de "guvernare rasistă" în Orientul Mijlociu şi a cerut "să se pună capăt abuzurilor sioniste". În acel moment, delegaţii statelor europene prezente s-au ridicat şi au părăsit sala, în huiduielile amicilor lui Ahmadinejad aflaţi în tribune. Era cu totul previzibil că preşedintele iranian se va comporta aşa, mai ales că în Iran vor fi alegeri anul acesta, iar el are de vorbit în primul rînd alegătorilor săi. Era evident că el nu va respecta "linia roşie" fixată în negocierile dinainte şi asupra căreia îi atrăsese atenţia, în t

Mai multe