Ziduri și blocaje
În SUA, numeroase instituții de stat sînt în continuare blocate din rațiuni bugetare după ce președintele Donald Trump și liderii Congresului nu au reușit să ajungă la un acord privind finanțarea zidului de la frontiera cu Mexicul promis în campania electorală. Trump solicită Congresului cel puțin cinci miliarde de dolari pentru acest proiect. Democrații, care controlează Camera Reprezentanților după alegerile parțiale de anul trecut, resping proiectul. Drept urmare, bugetul nu a putut fi aprobat în timp util și numeroase agenții guvernamentale nu și-au mai putut plăti angajații. Mulți funcționari au intrat în concediu fără plată, alții, indispensabili, muncesc neplătiți. În absența unui compromis, blocajul ar putea dura luni de zile. Președintele Donald Trump a atras deja atenția că e pregătit pentru o criză de lungă durată. Democrații din Congres nu vor ceda, nici ei, prea ușor. Cît vor mai putea suporta această criză funcționarii și angajații statului? Și cum se poate pune capăt acestei crize?
Un posibil compromis ar putea începe cu un angajament pentru protejarea populației latino-americane aflate ilegal pe teritoriul SUA: oferindu-le acestor oameni un statut și adop-tînd un moratoriu cu privire la deportări, Donald Trump ar putea putea cădea la învoială cu democrații: un statut legal pentru imigranții ilegali în schimbul banilor pentru zid. O asemenea negociere a și avut loc, dar nu s-a ajuns la un compromis. Pe de altă parte, chiar și printre democrați există destui care chiar cred în necesitatea consolidării frontierei sudice, dar nu ar susține ideea trumpiană a unui zid fortificat, pe deasupra foarte costisitor. Un compromis care i-ar putea satisface măcar pe aceștia ar fi ridicarea unor palisade sau a unor garduri (asemenea construcții există deja pe unele segmente ale frontierei), ori multiplicarea trupelor de grăniceri. Și costurile efective ale lucrărilor ar putea fi negociate pentru a stabili un preț între cele 1,6 miliarde de dolari pe care sînt dispuși să-l accepte democrații și suma de 5 miliarde de dolari solicitată de președinte. Negocierile cu Donald Trump sînt însă complicate, iar rezultatul e mereu imprevizibil. Sub amenințarea că va declara stare de urgență nu se prea poate negocia.
Donald Trump spune că se bucură de o largă popularitate și că în rîndul opiniei publice există un larg consens cu privire la construirea zidului. De fapt, doar în jur de 40% din populație e de acord cu ridicarea zidului. Cît privește popularitatea președintelui, ea scade, lent, de la debutul mandatului încoace. Economia merge bine și anumite măsuri întreprinse au avut efect: rata ocupării forței de muncă e foarte bună, și asta a fost mereu un indicator foarte important în SUA. Sînt însă și destule motive de îngrijorare. În plus, nici măcar în rîndul republicanilor nu există obediență totală față de președinte: în partid sînt tot mai mulți contestatari. Ca să nu mai vorbim de schimbările foarte frecvente la nivelul staff-ului președintelui: neînțelegerile macină administrația Trump, subminîndu-i coerența și capacitatea de acțiune. E, deci, puțin probabil că Donald Trump va obține finanțarea pe care și-o dorește pentru zid.
Ar mai rămîne de discutat oportunitatea acestui zid colosal pe care Donald Trump și-l dorește cu atîta ardoare. Aici, statisticile sînt de mare ajutor: cei mai mulți imigranți ilegali au intrat în SUA legal, dar au rămas peste termenul vizei. Zidurile, gardurile și barierele nu au cum să prevină asemenea situații. Apoi: în 2000, la granița cu Mexicul au fost prinși aproape 1,6 milioane de oameni care au încercat să intre fraudulos în SUA. În 2001 au fost 1,3 milioane. În ultimii doi ani, cifra s-a situat la 350.000. E o scădere semnificativă. Asta se datorează, pe de o parte, întăririi frontierei (mai mulți grăniceri) și, pe de altă parte, înăspririi legislației antiimigrație: riscul de a trece fraudulos frontiera a devenit prea mare pentru beneficiile tot mai firave ale obținerii unui statut sau ale unei vieți clandestine. Zidul lui Trump a devenit superfluu.
P.S. Mai are rost să amintesc aici că, în campania electorală din 2016, candidatul Donald Trump a promis că va construi zidul pe banii mexicanilor, nu din fondurile publice ale SUA?