Vremuri bune pentru populism, naționalism și conspiraționism
„Lebăda neagră” sau „furtuna perfectă”. Sînt metaforele pe care le folosesc atît jurnaliștii, cît și experții atunci cînd să încearcă să explice ceea ce se întîmplă în ultimii ani. „Lebăda neagră” sau „furtuna perfectă” sînt două sintagme care încearcă să definească fenomene care apar rar și care creează una sau mai multe crize.
Criza economică din anul 2008 nu a arătat tot ce se putea vedea în materie de crize. După mai bine de un deceniu, economia și societatea globală traversează mai multe crize suprapuse.
Am avut, așadar, în anul 2020, o criză sanitară cauzată de pandemie, iar acum, la doi ani după criza de sănătate, planeta traversează un război în Europa, o criză economică (inflație, deficit de materii prime energetice din Rusia, creșterea dobînzilor în încercarea de a lupta cu creșterea prețurilor, creșterea deficitelor bugetare și a datoriilor publice) și o criză de mediu.
Deci crize sînt din belșug, iar soluțiile sînt departe de a fi perfecte. De altfel, remediile pentru crize sînt tot mai greu de găsit, iar încercarea de a le găsi vine în contradicție cu alte crize. De exemplu, creșterea dobînzilor este în coliziune cu creșterea economică. Dorința majorității băncilor centrale din lume de a reduce inflația le determină să crească așa-numitele dobînzi-cheie, o măsură care, însă, inhibă creșterea economică sau chiar poate îndrepta economia spre recesiune.
Un alt exemplu: în încercarea de a oferi populației și companiilor facturi mai mici decît cele de la nivelul pieței, guvernele decid măsuri de plafonare a tarifelor, compensarea unei părți din prețul energiei sau reducerea taxelor și impozitelor încasate de stat. Toate aceste măsuri fac ca bugetele să fie sufocate de cheltuielile legate de susținerea schemelor de sprijin, astfel că se ajunge ca deficitul bugetar și datoria publică să crească.
Dacă soluțiile sînt complicate și, de multe ori, o rezolvare a unei probleme creează o alta, crizele sînt o adevărată binefacere pentru populiști, naționaliști economic și conspiraționiști.
Soluțiile raționale, imperfecte, sînt oricum mai bune decît cele fanteziste. Explicațiile logice ale crizelor pot fi, însă, contrazise cu ușurință de cele aberante. Ceea ce se și întîmplă.
Lucrurile au luat proporții odată cu criza sanitară. Într-o situație atît de complicată s-au găsit rapid populiști și conspiraționiști care au contestat totul. Astfel, s-a ajuns ca masca de protecție să fie „botniță”, carantina impusă din rațiuni de protecție sanitară să fie considerată „arest” la domiciliu, vaccinurile sînt doar un business oferit industriei Pharma, iar statisticile îmbolnăvirilor doar cifre care manipulează populația. A fost momentul în care conspirațiile au explodat, iar o parte din aceste teorii au fost îmbrățișate nu doar de așa-zișii lideri de pe rețelele sociale, ci și de politicieni aflați la putere sau în opoziție.
Pe un teren perfect pregătit de pandemie, crizele au venit ca o mănușă pentru populiști. Acum, cîmpul de luptă nu mai este cel sanitar, ci cel economic și de mediu. Este foarte simplu să spui că planeta a mai trecut prin momente de acest fel, de încălzire globală, și că, de fapt, toate încercările de a schimba ceva, de a lupta cu încălzirea și poluarea mediului sînt exagerate sau chiar de prisos. Totdeauna se va găsi o parte a publicului care va crede că nu are rost să oprim producția de energie bazată pe cărbune sau că eforturile de a oferi alternative la produsele agro-alimentare care consumă resurse și au un impact negativ asupra mediului nu sînt decît niște „tulburări” ale gîndirii progresiste.
Și în zona economică sînt teme cel puțin la fel de controversate ca în domeniul sanitar sau al mediului. Contextul este complicat pentru că, dincolo de „dosarul” dependenței europene de gazul natural și țițeiul din Rusia (cu temele de rigoare: cine este vinovat? cine a încurajat Rusia să vîndă atît de mult în Uniunea Europeană? este realistă renunțarea la materiile prime energetice din Federația Rusă și înlocuirea lor rapidă cu alte surse? de ce cresc prețurile?), cetățenii din toată lumea se confruntă cu o creștere accelerată a prețurilor. Studii sociologice recente arată, de exemplu, că majoritatea francezilor cred că prețurile vor continua să crească și, pe de altă parte, nu înțeleg de unde vin aceste creșteri de prețuri.
Incertitudinea este atît de mare, apele sînt atît de tulburi, încît populiștii și naționaliștii pot naviga fără probleme în ele. Fie că vorbesc despre soluții economice-minune, fie că pledează pentru ieșirea din zona euro sau pentru desființarea Uniunii Europene, fie că promit reduceri de taxe și impozite sau ajutoare de stat care ar arunca în aer deficitul bugetar și datoria publică.
Este foarte simplu astăzi să încerci să capitalizezi la nivel politic oferind așa-zise soluții populiste sau naționaliste. Cel mai rău este că publicul este înclinat să creadă o bună parte din aberațiile conspiraționiste, pentru că este mai dificil să accepte că iarna aceasta ar putea să fie nevoie să aibă în locuințe cîteva grade mai puțin decît în urmă cu un an.
Democrația, însă, trebuie să îngăduie ca în societate să se poată exprima și naționaliștii, și populiștii, și conspiraționiștii. Adică exact cei care pot distruge chiar democrația.
Constantin Rudnițchi este analist economic.
Foto: wikimedia commons