Vize pentru SUA <i> via </>Europa
În emisiunea realizată de Stelian Tănase la Realitatea TV, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a făcut o declaraţie interesantă legată de felul în care ar trebui negociat dosarul vizelor cu Statele Unite. "Din punctul nostru de vedere - a spus el - avantajos ar fi să se rămînă la o negociere de genul SUA-UE în această chestiune a ridicării vizelor. Cred că Uniunea Europeană are o mai mare forţă decît România, trebuie să fim realişti, într-o negociere cu Statele Unite" - a încheiat premierul, arătînd o opţiune clară în favoarea unui demers european comun. Declaraţia şefului Guvernului încheie astfel o perioadă în care s-a discutat mult despre suprimarea vizelor pentru Statele Unite. În momentul de faţă, numărul dosarelor respinse este foarte mare, în jur de o treime, iar pentru ca vizele să fie înlăturate ar trebui ca rata de respingere să nu depăşească zece la sută. Autorităţile române au cerut în mai multe rînduri ambasadei SUA să motiveze refuzul de a acorda o viză, ceea ce pînă acum nu se întîmpla. După vizita lui George Bush în România lucrurile s-ar putea schimba, în sfîrşit: de fiecare dată cînd vor refuza eliberarea unei vize, funcţionarii vor spune şi din ce motiv. Explicaţiile nu înseamnă însă că vizele vor fi şi înlăturate, iar preşedintele american, într-un interviu pentru Evenimentul zilei, a dat un mesaj clar: "România să negocieze cu SUA, bilateral, chestiunea vizelor". Aici intervine diferenţa de abordare dintre George Bush, care doreşte un dialog direct cu Bucureştiul, şi şeful Guvernului român, care crede că Uniunea Europeană ar avea mai multe şanse de succes. Diferenţa de viziune e importantă. La începutul acestui an, mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est au semnat acorduri bilaterale cu SUA pentru suspendarea vizelor: Letonia, Estonia, Cehia şi, în urmă cu doar o lună, Ungaria. De fiecare dată, Comisia Europeană a ridicat din sprîncene a iritare deoarece acordurile individuale subminează eforturile Comisiei de a încheia un acord global cu SUA privind regimul de vize pentru toate statele europene (în clipa de faţă cetăţenii a 12 ţări din cele 27 membre ale UE mai au nevoie de viză pentru a merge în SUA). Autorităţile de la Praga, Budapesta sau Tallin scot însă în faţă "interesul naţional": discutînd bilateral cu SUA au avut de cîştigat mai repede decît dacă s-ar fi lăsat pe mîna complicatei birocraţii de la Bruxelles. "Da - răspunde Comisia Europeană -, dar dacă fiecare stat continuă să funcţioneze pe baza unor impulsuri individuale, atunci niciodată UE nu va vorbi pe o singură voce." În plus, Bruxelles-ul reproşează statelor care au semnat recent acorduri în chestiunea vizelor cu SUA că au cedat prea mult, încălcînd regulile UE cu privire la siguranţa aeriană şi la protecţia datelor personale. Executivul european consideră că unele paragrafe din aceste acorduri sînt "inacceptabile", cum ar fi prezenţa obligatorie a unor poliţişti înarmaţi pe toate cursele transatlantice efectuate de companii americane sau faptul că autorităţile Statelor Unite vor avea un acces extins la bazele de date din ţările care au semnat acest tip de acord. Va urma România exemplul Cehiei, Ungariei şi al celor două ţări baltice? Premierul Tăriceanu spune că nu. Întrebat recent, preşedintele Băsescu a dat un răspuns evaziv (cum nu i se prea întîmplă), vorbind despre interesul naţional, dar şi despre faptul că România nu va merge împotriva reglementărilor europene. Pentru cei care aşteaptă ore întregi ca să primească răspunsul la o solicitare de viză (care este şi destul de scumpă - 100 de dolari) nu contează foarte mult, cel puţin la prima vedere, dacă autorităţile americane vor avea acces la toate datele lor. Ei nu vor avea impresia că le-ar putea fi încălcată vreo libertate, ba chiar se pot simţi mai în siguranţă ştiind că în avion va fi şi un poliţist înarmat. Pentru Europa, ar fi fost un bun exerciţiu de solidaritate dacă cei 27 ar fi reuşit să adopte o poziţie comună în negocierile cu Statele Unite. Breşele sînt însă multiple, iar Washington-ul are acum tot interesul să lungească la nesfîrşit negocierile cu Bruxelles-ul ştiind că, încet-încet, va obţine acordul statelor ai căror cetăţeni au încă nevoie de vize pentru a merge în SUA. Ca urmare, celebra frază ironică a lui Henry Kissinger din 1970: "Dacă vreau să vorbesc cu Europa, ce număr trebuie să formez?" - este încă de actualitate. Aproape 40 de ani mai tîrziu, Politica Externă Europeană nu are încă un număr de telefon.