Uniunea Europeană fără „anticorpi“ suficienţi în faţa Rusiei
„Rusia va continua să încerce să destabilizeze Occidentul.“ Această frază a fost pronunţată sîmbătă, 15 februarie, de preşedintele francez Emmanuel Macron la Conferinţa pe teme de securitate de la München. Puţini şefi de stat europeni au curajul de a afişa atitudini atît de ferme faţă de Vladimir Putin şi de politica sa de „învăluire“ a Uniunii Europene. Lui Emmanuel Macron i se reproşează multe lucruri în prezent, dar nu se poate spune că în privinţa Moscovei nu ştie să pună punctul pe i.
Expresia „a pune punctul pe i“ mi se pare foarte plastică în acest context, cu atît mai mult cu cît vine din franceză. Călugării copişti din Evul Mediu au inventat acest punct, pe care au început să-l pună, pentru a nu crea confuzie cu alte litere, pe litera i care se scria atunci ca un I majuscul. Şeful statului francez consideră că îi revine un rol special în cadrul Uniunii Europene, în calitate de lider al singurei puteri nucleare, Franţa, din familia comunitară. El se simte deci dator de a furniza analize precise privind „starea geopolitică“ a Uniunii. Iar din ceea ce a afirmat Emmanuel Macron la München, Uniunea Europeană va continua să fie confruntată cu agresivitatea Rusiei, agresivitate care se va exprima fie „prin actori privaţi, fie direct prin serviciile sale, fie prin intermediari“. Discursul lui Emmanuel Macron legat de Rusia este oarecum surprinzător dacă ţinem cont că, de la venirea sa la Palatul Élysée, el pledează mereu pentru menţinerea dialogului cu Moscova, şi de altfel l-a primit pe Vladimir Putin cu toate onorurile, o dată chiar la Versailles şi altă dată la reşedinţa prezidenţială de vară de pe Coasta de Azur. Iar în luna mai, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la victoria împotriva nazismului, Emmanuel Macron va fi prezent la marile ceremonii de la Moscova. Preşedintele Macron a adoptat, spun unii editorialişti francezi, o postură foarte „atlantistă“ la München. Iar unele dintre frazele sale sînt pline de metafore sugestive. Vorbind despre încercările Rusiei de a influenţa diverse scrutinuri din ţările membre ale Uniunii Europene, din Statele Unite, precum şi din alte ţări de pe glob, Emmanuel Macron a spus „în faţa acestor atacuri avem foarte puţini anticorpi“. Pe fond de epidemie de coronavirus, termenul anticorp are o conotaţie specială. În acest caz avem imaginea unei puteri care vrea să destabilizeze un ansamblu vecin nu prin mijloace tradiţionale, ci prin tehnici virotice, de intoxicare mediatică treptată, eventual cu ştiri false şi cu imixtiuni de natură să fisureze conceptele de democraţie, transparenţă, libertate…
Anul acesta, preşedintele francez a avut ocazia să-şi expună de trei ori viziunea asupra Europei. Întîi la Varşovia, unde s-a dus, în mod simbolic, la sfîrşitul lunii ianuarie pentru a încerca să resudeze fisurile apărute în sînul Uniunii Europene între Est şi Vest, chiar în momentul cînd se consuma divorţul oficial dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Apoi, pe data de 7 februarie, cînd a luat cuvîntul în faţa militarilor la Şcoala de Război de la Paris. El a vorbit atunci despre disuasiunea nucleară şi a precizat că arsenalul nuclear al Franţei ar putea fi considerat ca un fundament pentru viitoarea „autonomie strategică“ a Europei. Discursul de la München de pe 14 februarie aduce noi elemente, într-un moment cînd Donald Trump se îndepărtează de Europa, iar realegerea sa în noiembrie se profilează ca fiind mai mult decît probabilă.
Vorbeşte oare Emmanuel Macron în pustiu? Şeful statului francez îi invită pe europeni la un fel de trezire din inerţie. Rusia, a spus el, şi-a creat în ultimii ani o „armada incredibilă“, a continuat să investească pe plan militar în timp ce europenii speră în continuare că America îi va apăra… S-ar putea ca Rusia să-şi menţină actuala strategie timp de încă două decenii, a mai avertizat Emmanuel Macron, enumerînd „victoriile“ geopolitice recente ale ruşilor, în Siria, în Libia şi în alte zone din Africa.
„Nu sînt nici pro-rus, nu sînt nici anti-rus, sînt pro-european“, a mai spus Emmanuel Macron, pledînd în primul rînd pentru o mai mare unitate a europenilor şi pentru o mai bună coordonare a serviciilor de care dispun. Dacă Rusia îşi avansează pionii şi îşi impune prezenţa şi punctul de vedere în regiuni de care depinde securitatea Europei, acest fapt este posibil numai întrucît Moscova profită de slăbiciunile şi dezacordurile interne ale europenilor.
Şeful statului francez nu-i vede însă pe ruşi capabili să ţină la infinit pasul în ritmul actual de înarmare. Rusia rămîne o putere economică de talie medie, iar eventuala ei alianţă cu China i se pare lui Emmanuel Macron improbabilă, argumentul fiind de ordin psihologic. Ruşii nu vor accepta hegemonia Chinei, întrucît „nu este compatibilă cu sentimentul lor de mîndrie“, consideră Macron.
Emmanuel Macron, spun editorialiştii francezi, se plasează, cînd vine vorba de Rusia, şi pe linia predecesorilor săi, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, care au alternat şi ei momente de apropiere de Moscova cu momente de mare fermitate şi chiar cu adoptarea unor sancţiuni. Tot ceea ce spune de la începutul anului Emmanuel Macron despre Europa ar trebui să creeze un sentiment de urgenţă. Mai rămîne ca Berlinul să adere la propunerile sale, pentru a relansa axa franco-germană. În stilul său impetuos, Emmanuel Macron a denunţat la sfîrşitul anului trecut „moartea cerebrală a Alianţei Atlantice“. Dar nici Uniunea Europeană nu este departe de moarte cerebrală dacă nu se trezeşte în faţa unor „imperii“ care vor să renască.
Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.