Un milion

Dacă ar fi fost vorba despre victimele unui conflict armat, probabil că emoția ar fi mult mai mare. Însă cum știrea nu privește decît previzibilele efecte ale răspîndirii unui virus, conversația e relativ placidă. Astfel, potrivit statisticii comunicate de universitatea americană Johns Hopkins, s-a atins un prag simbolic – un milion de persoane și-au pierdut viața în cele zece luni de cînd coronavirusul a fost descoperit în China. Vaccinul e încă în laboratoare, multe state se confruntă cu o creștere a numărului de infectări, iar iarna care se apropie în emisfera nordică îi face pe oficialii de la toate nivelurile să lucreze cu scenarii din ce în ce mai sumbre.

Dar omenirea s-a obișnuit cumva cu tragedia. Viața merge înainte. În vara asta au fost oameni care și-au făcut concediile în străinatate, încet-încet s-au redeschis restaurantele, chiar și teatrele, iar evenimentele mari au început și ele să se întoarcă. S-au ținut alegeri, cele mai multe business-uri au găsit o cale să meargă mai departe.

Viața are un aer de pseudo-normalitate subliniat de măștile care au devenit parte din peisaj.

Nu va fi un anunț: „Azi s-a terminat pandemia”, spune virusologul Angela Rasmussen, citată de Politico. „E un proces care va dura multă vreme, poate ani de zile.” Alți experți sînt un pic mai puțin prudenți în evaluări și estimează că pandemia va bate în retragere în a doua jumătate a lui 2021.

Între timp, optimismul cu privire la găsirea unui vaccin s-a mai temperat un pic. Un anunț privind finalizarea cercetărilor era așteptat pînă spre finalul lui noiembrie. Numărul celor care mai cred că un astfel de termen ar putea fi respectat scade cu fiecare zi care trece. Printre optimiști rămîne însă administrația Trump care anunțase că un vaccin va fi gata de distribuire pînă în ziua alegerilor. Însă oricît de mult și-ar dori politicienii sau bursele ca livrarea să aibă loc cît mai devreme, e puțin probabil că vreuna dintre companiile mari farmaceutice e dispusă să își asume riscul de a pune pe piață un vaccin insuficient testat. Chiar și cînd acesta va fi gata, vor trece luni pînă se va putea calcula eficacitatea lui. Și nu e deloc exclus ca primele variante de vaccin să nu fie tocmai eficiente. Trebuie adăugate aici și dificultățile care țin de producție. Cererea va fi atît de mare încît, inevitabil, unele țări vor avea de așteptat pînă cînd vor avea acces. E aproape cert că situația asta, perfect explicabilă date fiind capacitățile cunoscute de producție, va crea frustrări majore și schimburi dure de replici între guverne, companii și organizații internaționale implicate în combaterea pandemiei. Oricît de cinic sună, cei care au resurse vor avea primii vaccinul. Există deja precedentul din primele săptămîni de pandemie în care, între guverne, au existat inclusiv acuzații privind furtul de materiale de protecție.

Dar chiar și dacă vor fi suficiente doze de vaccin, guvernele vor avea o problemă cumva neașteptată. Pe fondul tulburărilor sociale și economice provocate de pandemie, scepticismul cu privire la tratamentele validate științific crește. O statistică de-a dreptul șocantă vine din Statele Unite, unde două treimi dintre americani spun că nu doresc să se vaccineze imediat ce această posibilitate va exista. Și, potrivit USA Today, unul din patru respondenți este sigur că nu dorește vaccin deloc. Într-un fel sau altul, conversația asta, îndelung neglijată de guverne și de societatea civilă, se întîlnește în mai toate statele lumii. Riscul ca pandemia să dureze mult dincolo de cele mai pesimiste previziuni este real și e întărit cu fiecare propoziție rostită de cîte un excentric pasionat de teorii ale conspirației. E o criză de încredere care, cel puțin pînă acum, nu a fost tratată cu seriozitate. Rîdem adesea de nișa „fără botniță” și ne place să credem că oamenii ăștia sînt doar o grupare de marginali ridicoli. Ridicoli sînt. Dar sînt ridicoli cu o audiență din ce în ce mai mare.

Între timp, cifrele privind infectările și decesele vor crește. Așa cum arată acum situația, Statele Unite conduc detașat în topul deceselor, urmate de Brazilia, India, Mexic și Marea Britanie. Zeci de alte state privesc statisticile și descoperă că măsurile luate în primăvară nu au fost suficiente. Dată fiind experiența din primăvară, guvernele  trebuie să țină cont și de costurile economice și sociale ale pandemiei. Sînt costuri care au contribuit semnificativ la o toleranță mai mică din partea populației în privința întoarcerii restricțiilor. De altfel, cele mai multe state se feresc să își anunțe cetățenii că acest risc există. Preferă comunicări vagi și aluzii. Dintre toate cele care se confruntă cu o creștere masivă a numărului de cazuri doar Israelul a avut curajul de a reveni la restricții dure.

Adevărul e că, dincolo de cifre simbolice, nu rămîne decît așteptarea. Și singurul lucru sigur e nesiguranța.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.