Tranziție

18 noiembrie 2020   PE CE LUME TRĂIM

Președintele Statelor Unite continuă să pretindă că a cîștigat alegerile și că va avea un al doilea mandat. Feed-ul de Twitter al lui Donald Trump e mai viu ca niciodată, însă, deși e citit de toată lumea, presa îl citează tot mai rar. Apoi, a devenit  ceva banal avertismentul care însoțește unele dintre tweet-uri cu privire la veridicitatea afirmațiilor prezidențiale.

Unul dintre firele narative cele mai interesante din saga alegerilor americane e reprezentat de despărțirea lui Trump de canalul de televiziune Fox News. Încă din primele ore post-alegeri, campania sa a făcut eforturi viguroase pentru a convinge Fox să retragă estimarea privind victoria lui Joe Biden în statul Arizona. Un eșec, stația deținută de familia Murdoch a rămas fermă. Ulterior, Fox a fost urmat și de celelalte mari rețele de televiziune, iar nemulțumirea președintelui a devenit tot mai vizibilă. În prezent, Trump recomandă viguros publicului său să urmărească One America Network, o rețea TV hiperconservatoare și cu un istoric cel puțin discutabil în privința acurateții informațiilor pe care le difuzează.

De altfel, în 2016, pe vremea cînd credea că va pierde alegerile în fața lui Hillary Clinton, actualul președinte cocheta cu ideea de a-și înființa propria rețea TV. Ideea se întoarce zilele astea, dar nu e exclusă nici o soluție hibridă în care fostul star de reality-show se va asocia uneia dintre rețelele existente pe post de star politic și de comentator și, de ce nu, viitor candidat în 2024.

Deocamdată, însă, în background, se produce un alt fenomen media interesant. Tot mai mulți conservatori americani, exasperați de intervențiile și avertismentele din partea platformelor de social media, caută alternative. Am mai scris aici despre Parler, un soi de Twitter alternativ care pretinde că respectă cu strictețe dreptul la liberă exprimare. În fapt, e vorba de un start-up care, inevitabil, se va lovi de aceleași probleme ca și rețelele consacrate atunci cînd va atinge dimensiuni și relevanță comparabile. Problema independenței platformelor de social media nu are încă rezolvare, autoreglementarea e un eșec major și, cel puțin în cazul acesta, o intervenție a guvernelor e nu numai necesară, dar și mult întîrziată.

Între timp, însă, președintele ales avertizează că întîrzierea tranziției către noua administrație riscă să ducă la pierderi de vieți omenești. Concret, Joe Biden se referă la eforturile de distribuire a vaccinului pentru COVID-19. De altfel, pentru că startul tranziției întîrzie, președintele ales nu are acces nici la informații clasificate. Iar dacă situația se prelungește, pe 20 ianuarie noua administrație va trebui să înceapă practic de la zero. Ar fi pentru prima oară cînd se întîmplă așa ceva, dat fiind că procesul de transfer al puterii este relativ bine reglementat și cunoscut tuturor părților. Complexitatea sa obligă, în vremuri normale, cel puțin, administrația care pleacă și cea care vine să lucreze împreună, astfel încît să nu existe sincope în activitatea guvernului.

Deși intensitatea de săptămînile trecute lasă loc, încet-încet, unor complicate și nespectaculoase dispute juridico-administrative, chestiunea transferului de putere în Statele Unite rămîne unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda internațională. Majoritatea guvernelor din lumea liberă – cu mici excepții ridicole ca Slovenia, de exemplu – au recunoscut victoria taberei democrate și evită acum să emită orice fel de opinie despre felul în care principala superputere a lumii își administrează schimbarea de guvern. Din spatele aceste tăceri respectuoase răzbate însă teama plecată dintr-un scenariu pe care nimeni nu vrea să îl rostească cu voce tare.

„Și dacă Trump e serios?” Sau, și mai important: „Și dacă nenumăratele procese deschise de campania republicană produc rezultate?”. Sigur, aici sîntem deja adînc în teritoriul speculațiilor. Apoi, mai este și varianta în care procesele nu se termină la timp, Trump refuză ferm să accepte înfrîngerea, iar Statele Unite intră, după 20 ianuarie, într-o zonă confuză și neverificată, cu doi președinți care își dispută mandatul și nici unul nu e pe deplin la putere. Material pentru filme de categoria B despre dictaturi africane.

Analiștii politici americani se feresc, la rîndul lor, să vorbească foarte mult despre scenariile acestea. Consensul pare să fie acela că Trump trece printr-un proces mai lent de acceptare a înfrîngerii, însă, în cele din urmă, se va dovedi rezonabil și va elibera scaunul de la Casa Albă.

Ceea ce se întîmplă acum în Statele Unite este important și din alt punct de vedere. Orice lider cu tendințe autoritariste de pe lumea asta va putea invoca încăpățînările lui Trump ca să-și justifice tot felul de tertipuri pentru menținerea la putere. Și dacă Trump trebuie să aștepte cu sufletul la gură verdictele unei Justiții independente, în alte țări, inclusiv europene, judecătorii sînt mult mai atenți la direcția din care bate vîntul. Or, fie și numai din acest punct de vedere, Trump face un uriaș deserviciu nu numai societății americane, ci lumii întregi.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

Mai multe