Televiziunea moldo-română

De la începutul anului viitor, PRO TV ar putea să nu mai emită în Republica Moldova. Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), instanţă de reglementare a audiovizualului de la Chişinău, a refuzat să-i prelungească automat licenţa de emisie, care expiră pe 23 decembrie. Potrivit unui comunicat al CCA, televiziunea a încălcat legea audiovizualului. Printre reproşuri: nu difuzează suficient de multe programe destinate persoanelor cu deficienţe de auz, depăşeşte volumul publicităţii iar, în unele clipuri publicitare, foloseşte actori în rol de medici, lucru interzis de legislaţia ţării vecine. Ar fi vorba deci de "grave" abateri deontologice. În paranteză fie spus, unul dintre motive era ceva mai serios: CCA ceruse ca "grupajul de cronici criminale" de la ora 17,00 să fie mutat după ora 22,00. Putem subscrie la această cerere, dar, chiar dacă ştirile de la ora 5 sînt deplorabile, PRO TV nu merită să-şi piardă licenţa din cauza unui jurnal de fapte diverse sinistre. Adevărul este că PRO TV Chişinău poate deranja. Dincolo de ştiri cu crime, de emisiuni de divertisment preluate de la postul-mamă românesc sau de seriale gen Tînăr şi neliniştit, televiziunea are şi reale ambiţii jurnalistice. Astfel, în fiecare luni seară difuzează o emisiune de dezbatere politică, În PROfunzime. Zilnic are şi o emisiune de ştiri economice, PROfit. Altfel spus, PRO TV-ul de la Chişinău face lucruri la care PRO TV de la Bucureşti a renunţat de ani buni: emisiuni de dezbatere politică şi rubrici economice. De la Pro TV au aflat moldovenii că una dintre diplomele ministrului lor de Interne ar putea fi falsă, tot aici a apărut ştirea că într-un microbuz au fost găsite două sute de kilograme de heroină, iar în traficul de droguri ar fi implicaţi angajaţi ai Ministerului de Interne. Într-un peisaj media înţesat de televiziuni controlate de partide politice, PRO TV Chişinău face acte de curaj care astăzi sînt sancţionate. Nici PRO TV nu a scăpat însă de acuzaţiile de partizanat politic. În ultima vreme i se reproşează că susţine opoziţia liberală, care are vîntul în pupă, provocînd pierderi atît Partidului Comuniştilor, cît şi altei formaţiuni, Partidul Popular Creştin Democrat, considerat multă vreme drept vîrful de lance al anticomunismului moldovean. Între timp, relaţiile dintre Iurie Roşca şi Vladimir Voronin s-au îmbunătăţit, iar Roşca este unul dintre cei mai acerbi critici ai PRO TV-ului, televiziune pe care a acuzat-o că ar fi sprijinită de serviciile secrete... ruse. De ce a luat acum CCA această decizie? Pentru că a putut! Licenţa PRO TV expiră, iar Consiliul Audiovizualului s-a prevalat de o lege nouă spre nu mai prelungi automat emisia postului. Licenţa va fi scoasă la concurs şi PRO TV are dreptul să se înscrie. Dacă nu-l cîştigă, îşi poate strînge bagajele. Va dispărea astfel una dintre cele mai urmărite televiziuni din Moldova, într-o ţară în care majoritatea zdrobitoare a oamenilor foloseşte televiziunea drept principal mijloc de informare. În treacăt fie spus, în urmă cu un an, CCA făcea acelaşi lucru cu TVR 1, căruia îi interzicea să mai emită hertzian în Moldova. În media românească, interesată pînă la obsesie de actualitatea postelectorală, ştirea posibilei închideri a PRO TV-ului în Republica Moldova a interesat prea puţin. Proteste au existat, totuşi. Dincolo de reacţiile de la Chişinău, merită notată îngrijorarea Benitei Ferrero-Waldner, comisarul pentru afacerile externe a UE, care aminteşte că independenţa presei este unul dintre principiile fundamentale ale democraţiei. Mai mult, Ministerul român de Externe a ieşit din rezerva obişnuită a relaţiei cu Moldova, pentru a-şi exprima "preocuparea" faţă de refuzul autorităţilor moldovene de a prelungi licenţa postului - "o măsură în totală contradicţie cu cerinţa respectării libertăţii de expresie". Va ţine seama CCA de aceste proteste? Răspunsul îl vom afla după organizarea noului concurs. Luni seară, preşedintele CCA a declarat că postul are şanse să cîştige concursul pentru că, în cei 10 ani de emisie, s-a afirmat ca un post profesionist. Prin dispariţia PRO TV, autorităţile de la Chişinău ar scăpa, cu cîteva luni înainte de alegerile legislative (şi, indirect, prezidenţiale) de un post pe care nu-l controlează. Poate că Vladimir Voronin îşi aminteşte de ceea ce spunea în 1996 la Bucureşti, cînd PDSR-ul lui Ion Iliescu a fost înlocuit de la putere: schimbarea politică a avut loc şi pentru că de un an exista PRO TV, un post care arăta "altfel" în peisajul gri al României.