„Sub influență”

8 septembrie 2021   PE CE LUME TRĂIM

Un comunicat oficial (din 2015), aflat încă pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, avertizează (cu o eroare ortografică pe care am corectat-o în reproducerea citatului): „Dacă ai consumat cîteva pahare cu alcool în cursul serii, este posibil ca dimineaţa să fii încă sub influenţă. Nu risca să conduci astfel!” (mai.gov.ro). Construcția prezentă în text ilustrează o tendință de abreviere prin care clișee cotidiene și formule tehnice de tot felul își pierd unele dintre componente, cele rămase preluînd sensul întregului. Formula prescurtată sub influență, relativ recentă, este folosită mai ales în domeniul circulației, al codului rutier, în primul rînd ca echivalent al altor cuvinte și expresii legate de consumul de alcool (beat, în stare de ebrietate etc.), dar sensul îi este extins și asupra stărilor de confuzie induse de diferitele droguri. Formula apare și în presă, de obicei prin preluarea unor comunicate oficiale: „și în acest caz, Poliția Rutieră i-a întocmit dosar penal tînărului șofer aflat sub influență” (sansabuzoiana.ro). În contextul jurnalistic și în cel al comunicării cotidiene, sintagma este adesea pusă între ghilimele, ceea ce îi indică neacceptarea totală, aerul de inovație neasimilată: „o femeie suspectată că se afla la volan «sub influență» a ucis sîmbătă patru persoane și a rănit alte cîteva zeci” (reportervirtual.ro); „mi s-a părut postarea lui de pe Facebook a fi una scrisă «sub influență»” (blogspot.cz). Sintagma apărea, tot cu o marcă de distanțare, într-un interviu în care Mircea Ivănescu povestea o întîlnire cu Eml Botta: „Toate astea se petreceau pe la 12 noaptea. Cred că eram amîndoi sub influență, cum se spune, și mi-a explicat că-și aduce aminte vag că el a scris, că o să caute” (Doina Ioanid, Portrete vorbite și scrise, 2016).

Abrevierea poate fi văzută în asemenea cazuri și ca o componentă a procesului de eufemizare. Formula juridică aflat sub influența alcoolului este percepută ca un eufemism tehnic, pe care ascultătorul sau cititorul îl poate traduce prin termeni standard, colocviali sau argotici mult mai brutali (beat, turmentat, matol, trotilat, matrafoxat etc.). Mecanismul de reducere poate fi comparat cu modul în care expresia a avea temperatură a condensat sensul construcției complete a avea temperatură mare (febră). Există totuși o problemă, în cazul nostru: cele mai multe îmbinări de cuvinte asociază influența (ca substantiv articulat) cu un genitiv: sub influența alcoolului, a băuturilor alcoolice, a drogurilor, a etnobotanicelor, a substanțelor halucinogene, a stupefiantelor etc. În acest tip de contexte, influență (ca substantiv nearticulat) este destul de rar urmat de un adjectiv: „a condus sub influenţă alcoolică” (zf.ro). Era de așteptat deci ca abrevierea spontană să fi păstrat forma articulată a cuvîntului influență. Faptul că lucrurile nu stau așa ne indică și o altă posibilă sursă a construcției, respectiv calcul, traducerea din engleză. Într-adevăr, sintagma under the influence, bine reprezentată în engleza americană, este înregistrată de dicționare; în Cambridge Dictionary online este explicată foarte simplu, prin sinonimul drunk („beat”). Conceptului legislativ driving under the influence (cu abrevierea DUI) – „conducere sub influența alcoolului sau a drogurilor” – îi este consacrat un articol detaliat al Wikipediei în versiunea engleză; și versiunea franceză păstrează construcția eliptică, în titlul Conduite sous influence. Nu există o pagină similară în română, dar este clar că multe dintre contextele în care am găsit formula sînt traduceri ale unor știri externe sau ale unor documente internaționale, redactate inițial, cel mai probabil, în engleză: „Accident teribil provocat de Vidal. Fotbalistul era sub influență și a fost arestat!” (findnews.ro); „Apoi, la sfîrșitul anului 2002, a fost arestată pentru conducere sub influență în Tucson, Arizona” (fashion365.ro); „unsprezece ţări europene sancţionează contravenţional doar conducerea sub influenţă, definită ca o diminuare a capacităţilor de conducere cauzată de droguri sau existenţa unor urme de droguri în sînge” (old.ana.gov.ro).

Sintagma abreviată e ușor de înțeles, dar rămîne destul de nefirească, creînd cititorului impresia de incompletitudine.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

Mai multe