Strada și tranziția ecologică

4 decembrie 2018   PE CE LUME TRĂIM

Ciocniri violente în Franța, între manifestanți și forțele de ordine, la protestele „vestelor galbene“. În jur de 140.000 de persoane au participat la aceste manifestații, în -week-end-ul trecut, la Paris și în alte cîteva orașe. Conform poliţiei, 133 de persoane au fost rănite în confruntările cu jandarmii, în a treia săptămînă consecutivă de manifestaţii împotriva creşterii preţului la carburanți. Zeci de mașini au fost incendiate de protestatari, mai multe magazine și sedii de bănci au fost devastate. Pînă și micul muzeu din interiorul Arcului de Triumf a fost vandalizat. Imaginile sînt cumplite.

Protestele așa-numitelor „veste galbene“, denumite astfel după hainele reflectorizante intrate în dotarea obligatorie a tuturor automobiliștilor, au izbucnit la scurt timp după ce guvernul a anunțat că are de gînd să crească taxele pe carburanți începînd cu 1 ianuarie 2019. O măsură ecologică, nu neapărat economică. Intenția guvernului e să descurajeze traficul auto și să reducă astfel nivelul gazelor cu efect de seră. Însă mulți oameni cred că mărirea costului benzinei va antrena și alte creșteri de prețuri și scăderea puterii de cumpărare. Protestele uneori extrem de violente nu au o agendă clară. Ele sînt efectul unor frustrări, al unui spirit de frondă la adresa clasei politice, al unor dezamăgiri față de conducători. Lista de revendicări e pe cît de diversă, pe atît de incompletă. Căci celor 42 de doleanțe transmise pînă acum guvernului li se vor mai adăuga și altele, au anunțat protestatarii. Prima e, evident, abandonarea planului de a mări taxa pe carburanți. A nu se înțelege că mișcarea „vestelor galbene“ e antiecologistă: ceea ce contestă ei e taxa, nu așa-numita „tranziție ecologică“ în numele căreia guvernul vrea s-o instituie. Ca să nu mai vorbim de faptul că mulți opozanți de stînga îl acuză pe Macron că susține cauza ecologică pe spinarea celor săraci și a celor marginali, care depind de mașină pentru a se deplasa la serviciu din zonele rurale spre orașe. „Strada“ înțelege altceva decît guvernul din această „tranziție ecologică“: protestatarii vor un mare program de izolare termică a locuințelor, subvenții pentru cei care vor să-și achiziționeze mașini hibride, extinderea rețelelor de transport feroviar pentru ca mărfurile să fie transportate doar cu trenul. Sînt, însă, și multe revendicări sociale: creșterea salariului minim la 1300 de euro (11,5% dintre angajați au salariul minim), pensie de minimum 1200 de euro, scăderea vîrstei de pensionare la 60 de ani, creșterea alocațiilor pentru persoane cu handicap, crearea de noi locuri de muncă. Etc.

Protestele au declanșat o criză politică importantă, căreia președintele Emmanuel Macron și premierul Édouard Philippe încearcă să-i facă față. Acesta din urmă a lansat consultări cu partidele politice, dar și cu reprezentanți ai protestatarilor, pe tema taxei. Mai mulți șefi de partid, precum populiștii Jean-Luc Melenchon și Marine Le Pen, cer alegeri anticipate. În vreme ce șeful Republicanilor, Laurent Wauquiez, solicită un referendum pe tema tranziției ecologice. Pînă una-alta, guvernul a decis un moratoriu – pe termen nedeterminat – cu privire la introducerea taxei. Însă e prea puțin. Și prea tîrziu: valul de nemulțumiri declanșat pare deja de nestăvilit.

Între timp, în Germania, guvernul federal a pus la punct un program de subvenții în valoare de un miliard și jumătate de euro destinat scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră. Subvențiile sînt destinate municipalităților: cu acești bani ar urma să se cofinanțeze modernizarea transportului în comun, mai exact achiziționarea de autobuze electrice, instalarea de borne de încărcare pentru autoturismele cu motor electric, modernizarea și extinderea sistemelor de prevenire a blocajelor rutiere, precum și cofinanțarea de autoturisme cu motorizare electrică sau hibridă pentru populație. Asta, după ce mai multe orașe din Germania se pregătesc să interzică, începînd cu 2019, circulația mașinilor diesel, considerate prea „murdare“. Poate și datorită înfrîngerilor înregistrate de partidele „tradiționale“ la recentele alegeri pentru parlamentele locale și, mai ales, în urma procentelor încurajatoare cîștigate de Verzi la aceleași alegeri, chestiunile ecologice sînt abordate cu mult mai multă atenție de guvernul federal.

Foto: wikimedia commons

Mai multe