Știri nebăgate în seamă

● Raport despre starea maşinii. Germania e o ţară tot mai sigură: delictele majore sînt în scădere, totalul delictelor înregistrate de Poliţie (6,08 milioane în 2009) a scăzut cu peste un procent faţă de anul precedent. Un singur tip de delict a înregistrat o creştere spectaculoasă: furtul de maşini. Într-un raport pe care ministrul federal al afacerilor interne îl va prezenta în luna mai se arată că mai ales statele germane din Est, aflate la graniţa cu Polonia şi Cehia, sînt vulnerabile; dar şi în Berlin, şi în zona metropolitană s-a constatat o creştere a numărului de maşini furate. Ministrul Thomas de Maizière nu s-a ferit să lege acest fenomen de extinderea zonei Schengen în cele două ţări vecine – care a presupus ridicarea tuturor formelor de control la graniţă. (după Süddeutsche Zeitung)  

● Asistenţă pentru toxicomani. Primarul oraşului Luxemburg Paul Helminger are de luat o decizie dificilă: pe masa lui de lucru e proiectul unui centru de ajutor pentru toxicomani. Dacă aprobă construcţia unităţii sanitare, sute de toxicomani din capitala ducatului, dar şi din orăşelele din împrejurimi se vor perinda prin centrul oraşului, atraşi de perspectiva unei doze gratuite şi de asistenţa de specialitate oferite de centrul Tox-In. Pe de altă parte, ministrul sănătăţii Mars Di Bartolomeo cere de urgenţă aprobarea proiectului. Centrul medical previne eventuale delicte provocate de persoane aflate în sevraj, încurajează folosirea precaută a drogurilor şi, mai ales, salvează vieţi. După deschiderea unui centru de zi pentru toxicomani în Esch-sur-Alzette s-a constatat o reducere substanţială a cazurilor medicale grave. Principala problemă pe care a ridicat-o primarul este că (încă) un centru în care se administrează droguri – fie şi sub asistenţă medicală – nu ar face decît să întărească impresia că folosirea drogurilor (injectabile) este permisă. (după Le Jeudi)  

● Van Rompuy, necunoscut la Washington. La summit-ul privind securitatea nucleară de la Washington (12-13 aprilie), preşedintele Barack Obama nu a acordat o întrevedere privată preşedintelui Consiliului Europei, confirmînd astfel lipsa de recunoaştere a acestuia pe scena internaţională. Pentru europeni, aceasta este o nouă ocazie de a-şi plînge soarta. Mai întîi, Obama a refuzat participarea la summit-ul UE-SUA, programat în luna mai la Madrid; apoi, săptămîna trecută, la Praga, nu a invitat nici un reprezentant al UE pentru a asista la semnarea tratatului START III asupra dezarmării nucleare. Dincolo de lipsa de vizibilitate internaţională a lui Herman Van Rompuy, există cel puţin încă o explicaţie pentru răceala cu care acesta e întîmpinat pe celălalt mal al Atlanticului: americanii nu au înţeles exact arhitectura instituţională a UE şi nu sînt convinşi care e puterea de reprezentare a „preşedintelui“ european. (De Standaard citat de presseurop.eu)