Știri nebăgate în seamă

13 mai 2010   PE CE LUME TRĂIM

Bananele din Ungaria. „Nu sînt rasist, dar urăsc chinezii şi negrii.“ Acest tip de afirmaţie e, se pare, tot mai frecvent în rîndul elevilor din Ungaria. Asta arată concluziile unei anchete asupra primirii elevilor străini în instituţiile publice de învăţămînt din această ţară. Chiar dacă numărul de noi imigranţi e în scădere (procentajul lor este mai mic de 2% din populaţie), cotele răspunsurilor xenofobe s-au dublat. Principala ţintă: chinezii. Acest lucru este valabil în special în Budapesta, unde afacerile pieţei chinezeşti din sectorul 8 discreditează întreaga comunitate. Produsele de înaltă tehnologie ale industriei mecanice şi electronice, însumînd aproximativ 5,5 miliarde de euro, reprezintă 80% din schimburile comerciale între China şi Ungaria. Însă la tarabele din piaţa Köbánya, comercianţii chinezi exasperează autorităţile: inspectorii găsesc nereguli la fiecare stand. Potrivit autorităţilor, numărul de infractori chinezi este în general scăzut. Chinezii din Ungaria dezaprobă traficul ilegal. Aşa că populaţia nu are motive reale de îngrijorare. 11.000 de chinezi trăiesc acum în mod legal în Ungaria, însă numărul real al imigranţilor s-ar ridica, de fapt, la 30.000. Densitatea cea mai mare e în zona uneia dintre pieţele din Budapesta. Cei mai mulţi nu vorbesc limba maghiară şi nu se amestecă cu populaţia majoritară. Însă se descurcă în toate cele în interiorul comunităţii: există coafori, medici, restaurante şi locuri de divertisment. În 2002, chinezii şi-au deschis chiar şi o Bank of China. Pe de altă parte, nici statul ungar nu îi ajută prea mult să se integreze. Cu doi ani în urmă, Parlamentul a adoptat două legi privind imigraţia, dar ţara nu dispune încă de o strategie pentru migranţi (în condiţiile în care UE ar fi pregătită să finanţeze astfel de proiecte). Integraţi sau nu, chinezii trăiesc în continuare ca o comunitate foarte unită. Cei din a doua generaţie sînt mai puţin legaţi de tradiţii. Bătrînii îi numesc pe aceşti copii „banane“ pentru că sînt galbeni pe dinafară, albi pe dinăuntru. (Népszabadság citat de presseurop.eu)

Protest al producătorilor de scoici din Franţa. În jur de trei sute de producători au blocat, la jumătatea săptămînii trecute, podul Alma din Paris, deversînd zeci de metri cubi de scoici, pentru a atrage atenţia asupra mortalităţii alarmante a scoicilor tinere. Ostreicultura este în pericol din cauza indiferenţei autorităţilor – s-a putut citi pe una dintre pancartele protestatarilor. O delegaţie a producătorilor a fost primită la negocieri de ministrul agriculturii. Producătorii de scoici se plîng de furtunile tot mai intense care-i împiedică să-şi desfăşoare activitatea, de criza financiară, care a scăzut puterea de cumpărare, de costurile tot mai mari necesare pentru întreţinerea flotelor şi de mortalitatea ridicată a unei specii de scoici. În anumite loturi, mortalitatea scoicilor tinere atinge cote de pînă la 80%-100% – a anunţat o agenţie franceză de cercetări maritime. De vină ar fi, se pare, o bacterie la a cărei răspîndire poluarea mării joacă un rol esenţial. Dacă nu se găseşte rapid un remediu şi nu se adoptă politici severe de mediu, în doi ani nu vor mai exista scoici în apele franceze, au anunţat producătorii. (după Libération)

Mai multe