Știri nebăgate în seamă

●  Efectele nocive ale depigmentării. O modă cu efecte periculoase asupra sănătăţii începe să se instaleze în Africa şi Asia: depigmentarea. Este imposibil de dat o cifră, chiar şi aproximativă, cu privire la numărul persoanelor care practică albirea voluntară a pielii. Depigmentarea nu e neapărat un răspuns la moştenirea colonială – consideră sociologii care au studiat fenomenul. Nici o reacţie la atitudinile de rasism latent. Ci o formă de adaptare la standardele de frumuseţe, care, în ultimele decenii, s-au uniformizat sub influenţa mass-media. Un studiu efectuat de o companie de cosmetice arată că 40% dintre femeile din Hong Kong, Taiwan, Coreea de Sud, Malaezia şi Filipine ar utiliza produse pentru depigmentarea pielii. Atitudinea este mult mai accentuată în Africa. Femeile care recurg la practica albirii – mai ales cele care provin din ţările foarte sărace – folosesc produse ieftine, netestate dermatologic. De cele mai multe ori e vorba de substanţe corozive, iar efectele asupra pielii negre sînt grave şi vizibile. Nici produsele cosmetice disponibile pe piaţă (în Europa) nu sînt fiabile – avertizează Catherine Tetteh, esteticiană şi şefă a unei organizaţii care militează împotriva acestor practici. Ele pot genera acnee, tulburări de pigmentare, insuficienţă renală, diabet, hipertensiune, creştere a pilozităţii, forme de cancer, sterilitate.

Uniunea Europeană, Elveţia şi China au interzis comercializarea produselor pentru depigmentare, însă importul (ilegal) nu poate fi controlat în mod eficient. La fel cum nici comercializarea acestor produse în ţările cele mai sărace şi mai expuse nu poate fi împiedicată. (după infosud.org)     

●  „Efectul Mozart“ e defect. O echipă de cercetători de la Facultatea de Psihologie a Universităţii din Viena a descoperit că muzica lui Mozart nu ne face mai inteligenţi. Studiul se bazează pe 3000 de cazuri şi demonstrează că nu există nici o probă care să confirme „efectul Mozart“. În 1993, un grup de cercetători americani arătase că adolescenţii care ascultau Sonata pentru două piane în re major obţineau rezultate mai bune la testele de inteligenţă decît tinerii care ascultau altă muzică sau cei care nu ascultau nimic în timpul administrării testului. Studiul, ale cărui rezultate fuseseră intens mediatizate în presa americană, a avut un impact enorm: numeroase creşe au introdus în programe sesiuni de audiţie cu sonatele, fermele au montat difuzoare în grajduri în speranţa că, ascultînd sonate, vacile vor da mai mult lapte, iar companiile mari rulau în buclă muzica lui Mozart pe culoare şi în lifturi pentru a mări capacitatea de gîndire a angajaţilor. „Efectul Mozart“ figurează pe poziţia a şasea în topul celor 50 de legende întocmit de psiholoaga americană Scott E. Lilienfeld (50 Great Myths of Popular Psychology, 2009). (după Die Welt)