Ştiri nebăgate în seamă

●  Asistenţa la deces, permisă în Germania. Justiţia germană a dat un verdict controversat în ceea ce priveşte asistenţa la deces. O decizie recentă a Curţii de Justiţie de la Karlsruhe înlesneşte asistenţa la deces a pacienţilor aflaţi în stare gravă. Tratamentul persoanelor suferinde de boli incurabile aflate în comă avansată poate fi întrerupt dacă pacientul a dat de înţeles că nu doreşte să recurgă la tehnici de resuscitare. Întreruperea tratamentului nu ar echivala cu un omor comis la cerere, ci ar fi o asistenţă pasivă la deces. Nici întreruperea alimentaţiei (sau a respiraţiei) artificiale nu ar fi forme de omor în cazul în care există o declaraţie de intenţie – chiar şi una exprimată pe cale orală – din partea pacientului. Noua lege care reglementează îngrijirea bolnavilor (intrată în vigoare în septembrie 2009) prevede chiar că medicul şi/sau îngrijitorul trebuie să îndeplinească voinţa pacientului. Legea ar fi „orientată către voinţa pacientului şi către dreptul la autodeterminare a oamenilor“. Decizia Curţii de Justiţie nu face decît să întărească, prin jurisprudenţă, această lege. Ea a fost adoptată într-un caz controversat în care un avocat a recomandat clientei sale să întrerupă alimentaţia artificială care o ţinea în viaţă pe mama ei, în vîrstă de 77 de ani, aflată într-o fază terminală a bolii. (după Die Welt) 

●  Premiul Păcii pentru Davin Grossman. Premiul Păcii, oferit de Asociaţia Editorilor din Germania, îi este acordat anul acesta scriitorului şi publicistului israelian David Grossman. Autorul, în vîrstă de 56 de ani, este distins pentru contribuţia sa activă la „dizolvarea“ tensiunilor dintre israelieni şi palestinieni. „Cărţile sale arată că spirala violenţei, a urii şi a respingerii în Orientul Mijlociu nu poate fi domolită decît prin ascultare reciprocă, prudenţă şi prin puterea cuvintelor“, se menţionează în argumentarea deciziei de acordare a premiului. „David Grossman oferă dificilei convieţuiri o voce literară pe care lumea o poate asculta.“ Premiul Păcii, în valoare de 25.000 de euro, îi va fi oferit în octombrie, în cadrul Tîrgului de Carte de la Frankfurt. (după faz.net)  

●  Batalionul Nordic 2, gata de (in) acţiune. Suedia se pregăteşte să preia, în 2011, comandamentul Batalionului Nordic 2, unul din cele 18 batalioane care constituie forţa europeană de reacţie rapidă. Aceste unităţi militare sînt antrenate pentru a ajunge în eventualele zonele de conflict în doar 10 zile şi să rămînă în acţiune vreme de patru luni (în misiuni de ajutor destinate populaţiei autohtone). Primul Batalion Nordic, creat în 2007 şi plasat sub comandamentul Suediei, nu a fost niciodată solicitat. Reticenţele sînt mai ales de ordin politic, căci statele membre ezită să furnizeze contingente, în timp ce „UE este un actor foarte adaptat atunci cînd este vorba de protejarea populaţiilor sau de a pune capăt epuraţiei etnice. ONU este un organism prea greu şi prea lent, iar Statele Unite îşi au propria agendă“. (după Dagens Nyheter citat de presseurop.eu)