Solidaritatea-i pe bani

21 septembrie 2016   PE CE LUME TRĂIM

Tomas ia o bere din frigider, se trîntește pe canapeaua din livingul casei părintești și dă drumul la televizor. Începe să înjure cu năduf. Buletinul de știri se deschide cu vești despre străzi blocate și bulevarde cu restricții de trafic. A doua zi ar trebui să ajungă la aeroport, să plece înapoi la Londra, unde lucrează ca bucătar-șef la un gourmet pub. A fost mai bine de zece ani polițist aici, acasă, în Bratislava, apoi s-a hotărît să își caute norocul în altă parte. E drept, o parte din decizie s-a datorat și fostei neveste, cu ocazia divorțului. Atunci s-a hotărît să își refacă viața și a plecat în Anglia. Acum era la finalul concediului și ar fi trebuit să se întoarcă la muncă. Ghinionul lui s-a numit summit-ul informal al Uniunii Europene, care s-a ținut la Bratislava. Măsurile de securitate, pe larg descrise la televizor, îi cam încurcau planurile pentru a doua zi. Brusc, a devenit atent. Reporterul spunea „Brexit“ din două-n două fraze. Era firesc. Ieșirea Marii Britanii din Uniune era unul dintre punctele-cheie de pe agenda reuniunilor.

Nu a fost singurul subiect discutat acolo. A mai fost vorba despre refugiați, măsuri antitero și redresare economică. De fapt, tema principală a fost solidaritatea. Carevasăzică, unitatea Europei. Altfel spus, mesajul public care trebuia consolidat era următorul: în ciuda crizei existențiale care se arată, noi, Uniunea Europeană, încă împărtășim aceleași valori, încă avem strategii, încă… existăm! Promotorul în­tîl­nirii de la Bratislava a fost, cam ca de obicei în astfel de ocazii, cancelarul Angela Merkel. Doamna pare dedicată ideii europene pînă în pînzele albe. Nu a uitat niciodată sfatul lui Helmuth Kohl: „Germania Unită nu poate avea un viitor decît într-o Europă Unită“. Pe de altă parte, tatăl ei, pastorul protestant, a învățat-o că buna etică a muncii (și a vieții) presupune să nu trăiești pe datorie. Așa se face că politicile economice ale Uniunii, acum, sînt mai degrabă orientate spre austeritate decît spre relaxare fiscală.

Aparent, ăsta a fost motivul de enervare al domnului Renzi, premierul Italiei. Domnia-sa a refuzat să participe la conferința de presă comună cu Hollande și Merkel. A afirmat că reuniunea de la Bratislava s-a încheiat cu „prea puține rezultate“ și a plecat acasă. Astfel, italianul s-a afirmat ca un soi de lider informal al flancului sudic al Uniunii, reproșînd Nordului aroganța unei austerități „ipocrite“. Eu, personal, am altă bănuială. La Bratislava, prin întîlnirile informale, s-a stabilit (tot informal) cum se va împărți „averea“ bătrînei Anglii în interiorul Uniunii, după divorț. Italia are pretenția de a fi a patra (acum, a treia) economie a UE. Pare-se că, după proaspăt regăsitul amor fraco-german în materie de politici europene, Italia nu a căpătat mare lucru. În fond, bursa de la Milano este și dînsa… o Bursă! De ce Frankfurt-ul este tot timpul favorizat? În plus, mai e și dandanaua cu refugiații. Nemții vor cote valabile pentru toate statele membre, după ce, timp de mai bine de un an, au dat mesaje întru încurajarea imigrației. Italienii nu pot uita cît amar de vreme au fost singurii responsabili pentru jumătate de Mediterana, cum nu au căpătat aproape nici un ajutor de la Bruxelles și cum fiecare mic eșec li s-a pus în cîrcă, în numele întregii Europe. Iar acum, colac peste pupăză, vin aceiași nemți care, ani la rîndul, nici nu au vrut să audă de politici europene în zona sudică, să le dea lecții privind refugiații. Ca latin și european sudic, parcă îl înțeleg pe domnul Renzi.

Tomas trage aer în piept, termină prima bere, ia alta din frigider, la timp pentru a auzi că Theresa May i-ar fi transmis domnului Tusk, de la Consiliu, cum că negocierile pentru Brexit vor începe prin ianuarie-februarie. „Nu-i așa rău, pîn’ la urmă“, își spune el.

Ca tot europeanul nervos pe oficialii UE care îi încurcă traficul cu ocazia vreunui summit, a găsit pînă la urmă ceva util în vorbele liderilor. În plus, a mai aflat ceva. „Frate, frate, dar brînza-i pe bani“ este regula casei. La fel și solidaritatea. Europeană. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

Mai multe