Şeriful şi imigranţii
Şeful poliţiei din Montgomery County, J. Thomas Manger, e în faţa unei dileme greu de rezolvat printr-o hotărîre administrativă. Imigranţii din Statele Unite cu green card, un document care atestă situaţia lor temporară şi le conferă anumite drepturi, au voie să se angajeze în armata Statelor Unite, să lupte şi eventual să moară în războaiele duse de America, dar nu au dreptul să se angajeze în poliţia locală. De vreo cîţiva ani, şeriful Manger cere o modificare a regulamentelor privind strategia şi antrenamentul forţelor de poliţie: "Ei au dreptul să lupte în Irak şi nu pot să fie ofiţeri de poliţie în comunităţile pentru care îşi riscă viaţa". Problema imigraţiei este mereu inflamată, devenind acum, pe măsură ce campania electorală ia avînt, unul dintre marile subiecte de dezbatere. Oamenii prudenţi se opun integrării non-cetăţenilor în forţele de poliţie, arătînd că va fi extrem de dificil să se verifice trecutul solicitanţilor şi o să apară posibilitatea legală ca teroriştii să infiltreze forţele de ordine. Da, răspunde Manger, ne confruntăm cu acest risc, dar n-avem decît să fim vigilenţi, şi aşa poliţia nu are efective suficiente; vom avea de cîştigat dacă în forţele de ordine vor exista mai multe persoane cu o bună cunoaştere a limbilor străine, familiarizate cu viaţa internă a comunităţile de imigranţi. Manger consideră că a pretinde celor care fac cereri să fie cetăţeni reprezintă o barieră artificială, cum au fost multe altele: "La mijlocul anilor â80 erau respinşi homosexualii pentru că riscau să fie şantajaţi. Acum această cerinţă e considerată ridicolă". Conform datelor deţinute de Pentagon, în armată servesc 35.000 de persoane fără cetăţenie americană. "Armata conferă înalte calificări indivizilor şi cred că toţi cetăţenii ar trebui să beneficieze de pe urma lor" - spune Superintendentul poliţiei din statul Maryland, Terrence Sheridan. Trebuie adăugat că obligaţia de a fi cetăţean cînd vrei să fii poliţist nu funcţionează în toate statele, iar rezultatele nu sînt întotdeauna concludente. După ce în statul Virginia s-a renunţat la criteriul cetăţeniei, pe motivul că astfel vor putea fi mai bine cunoscute şi supravegheate comunităţile hispanice, au fost angajaţi doi non-cetăţeni: un canadian şi un australian. (The Washington Post, 10 decembrie 2007) (M. B.)