Semne rele

11 mai 2016   PE CE LUME TRĂIM

Nu am fi auzit, cu siguranță, de orașul bulgar Radnevo, situat undeva la sud de lanțul Balcanilor, nu foarte departe de Stara Zagora. Mica urbe de 12.000 de locuitori nu se află pe principalele noastre drumuri de plimbare prin țara vecină, nici pe rutele spre litoralul grecesc. La Radnevo au avut loc, săptămîna trecută, mai multe ciocniri de stradă, după ce un banal conflict în trafic a căpătat conotații etnice.

O încăierare pe un drum local a fost urmată de o serie de demonstrații în care locuitorii au cerut „dreptate pentru victime“. Este vorba despre cetățeni de etnie bulgară, bătuți de patru cetățeni de etnie romă și care au suferit răni grave. Cei patru au fost acuzați de tentativă de omor și se află în custodia autorităților. Cu toate acestea, locuitorii din Radnevo se tem că agresiunile vor rămîne nepedepsite, așa cum ei spun că s-a mai întîmplat în trecut. Ministrul de Interne, Rumiana Bahvarova, a declarat, luni, pentru site-ul de informații Novinite, că au existat „provocatori“, la mitingurile de protest în orașul Radnevo.

Mai întîi de toate, să recunoaștem că primele informații despre evenimentele din micul oraș bulgar le-am primit prin intermediul rețelelor de socializare. Acolo unde, bineînțeles, în multe postări, revolta locuitorilor era dată ca exemplu de urmat, iar evenimentul căpăta, bineînțeles, puternice conotații etnice. Mai mult, ciocnirile cu Poliția erau văzute drept o dovadă că autoritățile statului democratic și european bulgar îi protejează pe agresori de revolta localnicilor, altfel pe deplin justificată. Că turnura violentă a fost, dacă nu generată, cel puțin amplificată de ceea ce ministrul de Interne numește „provocatori“, contează mai puțin în aprecierile unor internauți. Iar postările sînt rostogolite de mii și mii de ori. Oricum, tonul lor le face cu mult mai „interesante“ pentru un public avid de senzațional, în comparație cu limbajul sec al autorităților.

Povestea din Bulgaria a avut ecou în România și pentru că a venit cam în același timp cu un eveniment petrecut într-un tramvai bucureștean, acolo unde doi ascultători de manele date la volum maxim au primit o corecție din partea unor călători, iar scena a fost filmată și postată pe rețele. Unde, bineînțeles, faptul divers a căpătat imediat conotații etnice. Pusă față în față cu evenimentele de la Radnevo, altercația din tramvaiul bucureștean a primit, în ochii multor internauți, o semnificație clară: în timp ce bulgarii curajoși se revoltă, la români mămăliga nu explodează.

Nu ar trebui ca asemenea fapte diverse să ne lase indiferenți. Și nu numai pe noi, pe cei care ne exprimăm în spațiul public, dar mai ales pe cei care decid în politică. Ei trebuie să înțeleagă că acolo unde statul și legea nu funcționează, răspunsurile vin din partea pescuitorilor în ape tulburi. Că lipsa de intervenție a legii este cel mai bun argument pentru aceia care  vor să organizeze patrule paramilitare, precum în cele mai întunecate perioade ale Europei secolului XX.

Democrația trebuie să coboare în stradă. Iar legea nu poate fi făcută paravan pentru a ține secrete chestiuni care ne privesc pe toți, așa cum se întîmplă în aceste zile cu rapoartele SRI privind dezinfectanții din spitale. A te prevala de secretul de stat – dar ce poate fi secret atunci cînd e vorba de sănătatea noastră? – poate genera în societate același sentiment pe care l-au resimțit locuitorii orașului bulgar Radnevo: că autoritățile sînt puse nu să‑i apere pe oameni, ci să-i apere pe cei răi de furia oamenilor.

Și să nu ne facem iluzii, provocatori se găsesc. Iar dacă va fi să ajungem să facem într-o zi bilanțul greșelilor ce au dus la deteriorarea iremediabilă a democrației, cei care se agață acum de secretul de stat să nu-și facă nici ei iluzii: se vor găsi pe listă înaintea provocatorilor.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Mai multe