Schröder, prietenul lui Putin

Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina continuă, în ciuda promisei retrageri a armatei. Iar ororile acestui război obligă la o reacție mai fermă a comunității internaționale. Preocupat, pe bună dreptate, de pericolul declanșării unui război mondial, Occidentul s-a limitat pînă acum la un sprijin moderat, constînd în arme defensive, pentru Ucraina. Și la sancțiuni economice severe îndreptate împotriva Rusiei și a rușilor. Însă aceste sancțiuni lovesc și în cei care le aplică. Multe state europene sînt dependente de gazul rusesc. Nu se știe cît va rezista economia Rusiei în absența banilor care vin din Europa în schimbul gazului. Dar europenii nu rezistă multă vreme fără gazul rusesc. Mai ales Germania e vulnerabilă: industria se bazează în foarte mare măsură pe importul de gaze din Rusia. Iar această dependență a fost construită în timp, odată cu renunțarea la energia bazată pe cărbune și la cea nucleară din rațiuni ecologice. Afacerile cu gaz rusesc au început într-un moment în care Rusia era „doar” o țară nedemocratică, condusă de un lider autoritar, care nu respectă drepturile fundamentale ale omului; astăzi, partenerul de afaceri al Germaniei e suspectat că a comis crime de război și crime împotriva umanității.

Unul dintre artizanii acestui parteneriat e Gerhard Schröder. Fostul cancelar (1998-2005) și lider al Partidului Social Democrat (SPD) e prieten și sfătuitor al lui Vladimir Putin și a devenit președinte al consiliului de administrație al companiei de stat rusești Rosneft, precum și membru în consiliul Gazprom. E, de fapt, lobby-istul lui Putin în Germania și în Europa. Invazia Rusiei în Ucraina nu l-a determinat să-și dea demisia din funcțiile deținute la companiile controlate de Moscova – în ciuda presiunii opiniei publice, care îl condamnă. Această încăpățînare devine, în contextul în care liderii europeni încearcă să aplice Rusiei noi sancțiuni, aproape rușinoasă pentru o țară în care politica se fundamentează pe valori precum cinstea și onoarea.

Să ne înțelegem: Gerhard Schröder se bucură, în Germania, de toate privilegiile și beneficiile unui fost șef de guvern. Are un aparat de lucru compus din patru angajați, un birou la Bundestag, un buget asigurat de stat pentru aparatul de lucru și o pensie de 7.000 de euro. E tratat, în continuare, ca un înalt funcționar și continuă să fie un om influent la nivel de partid și chiar (informal) la nivelul înalt al deciziei politice. Ca fost lider de partid, are uși deschise peste tot și o agendă telefonică bogată. Știe, la o adică, pe cine să sune și cu cine să se întîlnească pentru a-și ajuta patronii ruși să vîndă mai mult și mai bine.

Recent, cu prilejul unei conferințe în Turcia, fostul cancelar a vorbit despre războiul din Ucraina. Conflictul, spune el, ar fi o consecință a faptului că europenii nu au creat o arhitectură de securitate adecvată după Războiul Rece. Războiul din Ucraina, spune el, ar fi rezultatul unui „eșec politic”. Schröder a prezis că, odată cu războiul, Europa își va extinde capacitățile de securitate. Nimic, însă, despre agresiunea Rusiei. Nimic despre ororile războiului. Nimic despre vulnerabilitatea strategică a Germaniei și a Europei – la care a contribuit, din plin, el însuși. Cînd prietenul lui Vladimir Putin și „ambasadorul” gazului rusesc în Germania dă sfaturi Europei și face predicții geostrategice e clar că avem o problemă morală.

Mă întreb ce ar mai trebui să facă Gerhard Schröder pentru ca relațiile sale dubioase de afaceri cu Rusia să primească o încadrare juridică. Oare un lobby-ist al companiilor ruse în Germania, fost cancelar care se bucură de un statut privilegiat din partea statului german, nu se află în conflict de interese? Oare a promova o companie rusească de stat pentru a face afaceri foarte avantajoase în Germania nu e trafic de influență? Oare a facilita afaceri în dezavantajul Germaniei nu poate fi calificat drept un act de înaltă trădare? Oare cum ar trebui calificată prietenia unui fost șef de guvern dintr-o țară democratică cu un lider politic autoritar anchetat pentru crime de război?