Scandalul News of the World

Scandalul din jurul publicaţiei News of the World poate deschide o dezbatere asupra libertăţilor individuale în era electronică. Ieftinirea tehnologiilor de supraveghere şi spargerea monopolului statului în folosirea acestora, departe de a contribui la întărirea democraţiei şi la creşterea transparenţei, ridică probleme suplimentare legate de apărarea libertăţilor publice. Sîntem astăzi mult mai expuşi şi vulnerabili în faţa mijloacelor de supraveghere decît eram chiar în vremea Securităţii. Avem nevoie de garanţii suplimentare că datele astfel obţinute nu vor putea fi folosite, la un moment dat, împotriva noastră. Pînă la un anumit moment al evoluţiei tehnologice, arsenalul cu care unii oameni puteau intra în vieţile altor oameni constituia apanajul statelor. Tehnologiile erau suficient de scumpe şi sursele de aprovizionare suficient de limitate pentru a face posibil un control. Iar democraţiile au inventat şi mijloacele de apărare: punerea serviciilor secrete sub control public, comisii parlamentare de anchetă, rapoarte periodice, mijloace de intervenţie bugetară. Desigur, nici un sistem nu s-a dovedit perfect, dar, cel puţin în democraţiile consolidate, lucrurile au funcţionat măcar la un nivel satisfăcător. 

Odată cu ieftinirea şi „democratizarea“ tehnologiilor, lucrurile se complică îngrozitor. Din „monopol“ al statului, supravegherea s-a „privatizat“, pînă acolo încît la intrările de metrou se pot vedea anunţuri de genul „vînd microfon spion“, urmate de un număr de telefon. Totalitarismul, în accepţiunea lui de secol XX, mai poate fi întîlnit astăzi în puţine state de pe glob. Dar la noi, în lumea democratică, am început să ne obişnuim cu mijloacele de supraveghere, pînă acolo încît aproape nu ne mai deranjează: de la uşurinţa cu care oamenii îşi manipulează datele personale la amprentarea de pe anumite aeroporturi şi pînă la aparent banala supraveghere video de la locurile de muncă. Desigur, toate acestea sînt pentru securitatea noastră, dar şi Securitatea (cu „S“ mare) pretindea că ne vrea binele. „Turnătorul“, probabil, a dispărut dintre noi. Supravegherea, însă, este tot mai prezentă. 

Unde se termină propria noastră siguranţă şi de unde începe abuzul? Astăzi este imposibil să ne imaginăm că mai poate fi ridicat cineva de pe stradă şi supus unei anchete, pentru cîteva vorbe aruncate aiurea. Dar este acest lucru suficient pentru garantarea libertăţilor? Datele obţinute despre noi prin mijloacele de hipersupraveghere pot fi folosite, la un moment dat, împotriva noastră, prin acţiuni de şantaj şi compromitere, prin controlul asupra slăbiciunilor şi a dorinţelor noastre sau, pur şi simplu, prin exploatarea micilor noastre secrete. Ne pîndeşte un altfel de totalitarism, unul de piaţă şi de publicitate, „soft“, dar cu atît mai pervers. 

Scandalul News of the World arată pînă unde pot merge lucrurile atunci cînd dorinţei de audienţă cu orice preţ i se adaugă ajutorul corupt al autorităţii. S-a născut un sistem de control asupra vieţilor oamenilor, pentru care temuta Securitate română ar fi avut toate motivele să fie invidioasă. 

Cum poate fi justificată o astfel de acţiune? Poate că în legătură cu ascultările ilegale ale telefoanelor unor politicieni ar putea fi invocat interesul public. Dar poţi apăra democraţia prin mijloacele totalitarismului? Cine îşi poate aroga acest drept? Cît priveşte ascultarea rudelor victimelor atentatelor teroriste de la Londra, din iulie 2005, sau intervenţia în viaţa privată a familiei unei fetiţe dispărute, pentru acestea nu există decît o singură „justificare“: dorinţa de a satisface curiozităţile morbide ale unui număr tot mai mare de oameni. Cu o asemenea motivaţie, însă, nu faci faţă nici unui tribunal din lume. 

Duminică seara, şeful Poliţiei metropolitane londoneze, Paul Stephenson, şi-a dat demisia. El a afirmat că nu avea nici o bănuială că Neil Wallis, un fost redactor-şef adjunct de la News of the World, angajat pe un post de relaţii publice la Scotland Yard, între timp arestat, ar fi fost implicat în interceptări telefonice ilegale. Tot duminică, Rebekah Brooks, fosta directoare a filialei britanice a grupului Murdoch, a fost şi ea arestată. Tăvălugul este, probabil, la început, dar cazul nu se poate închide odată cu distrugerea reţelei din jurul grupului Murdoch. De fapt, întregul scandal arată că „privatizarea“ tehnologiilor de supraveghere nu înseamnă neapărat progresul democraţiei, îmbunătăţirea transparenţei şi a controlului public asupra autorităţilor. Dă-le oamenilor multă putere asupra altora, şi nu vor întîrzia să abuzeze de ea. Este valabil, indiferent de forma de proprietate asupra microfonului. 

Dacă vor să-şi păstreze libertăţile, societăţile democratice trebuie să găsească mijloacele de punere sub control public a noilor mijloace de supraveghere, aflate fie sub controlul guvernelor, fie în mîini private. Tehnologiile de azi, atît de sofisticate şi într-o continuă transformare, fac misiunea extrem de dificilă, iar instrumentele clasice ale democraţiei s-ar putea să nu fie suficiente. Nimeni nu ştie cum vor arăta soluţiile. Dar scandalul News of the World are măcar „meritul“ de a fi scos la lumină marile riscuri ale hipersupravegherii privatizate şi, chipurile, democratizate.

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.