Politizarea presei
La începutul lunii octombrie, comisia de cultură a Senatului a dat aviz pozitiv pentru un proiect de modificare a legii de funcționare a Agerpres, prin care șeful agenției ar putea fi demis prin respingerea raportului de activitate. Proiectul a fost inițiat de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, și vizează demiterea directorului general al Agenției Naționale de Presă Agerpres, „în urma unui eventual vot parlamentar împotriva raportului de activitate anual al Agenției, fără a aduce însă în discuție și eventuale criterii, altele decît cele politice, care ar sta la baza respingerii respectivului raport. Astfel, dispar din managementul Agenției noțiunile de stabilitate, predictibilitate și strategie pe termen mediu și lung și rămîn doar calculele politice ale viitoarelor echipe de conducere pentru rămînerea în grațiile oricărui partid politic care s-ar afla la putere“ – se arată într-un comunicat de presă semnat de actualul director al Agerpres, Alexandru Giboi.
Reacțiile nu au întîrziat să apară. O asemenea decizie ar putea da naștere unor grave derapaje de la libertatea presei, prin faptul că politicienii ar putea decide dacă le convine sau nu conducerea Agenției.
Nu este singura încercare a politicienilor de a prelua controlul asupra mass-media publică. Acum un an, Liviu Dragnea susținea legea care ar fi dus la eliminarea a mai bine de 100 de taxe – una dintre acestea fiind însă și cea pentru posturile de radio și televiziunea publică. Președintele Klaus Ionannis a declarat atunci că, deși legea ar fi pozitivă, printre altele și pentru eliminarea multor probleme birocratice, îngrijorarea majoră a survenit tocmai în ceea ce privește eliminarea acestei taxe pentru mass-media publică, finanțarea acesteia fiind prevăzută cu bani de la bugetul de stat.
La momentul respectiv, Mircea Toma, directorul general al ActiveWatch, a punctat pericolul din siajul „dependenței de cel care dă banul“.
Revenind în prezent, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, susține legitimitatea unei asemenea măsuri – care ar da undă verde Parlamentului să demită conducerea Agenției – prin faptul că astfel ar putea păstra profesionalismul. „În acest moment nu există posibilitatea demiterii din nici un motiv profesional a directorului general al instituției, indiferent de performanțele acestuia“ – a declarat ministrul.
Această ascundere sub masca bunelor intenții continuă să îmbrace niște decizii care, în fapt, ar deschide drumul către un control politic asupra presei – să ne amintim și de recenta idee a ministrului Apei și Pădurilor, Doina Pană, de a exista o lege care ar obliga mass-media să difuzeze mai multe știri pozitive, propunînd chiar un pact între femeile din politică și cele din presă care să susțină această lege benefică, în opinia sa, în primul rînd pentru copiii țării care, din cauza negativismului din mass-media, sînt… triști.
Praful în ochi, vopsirea mărului otrăvit și așa-zisele bune intenții sînt totuși ridicole. Doar un naiv ar putea crede că politicienii vor o presă independentă, căreia să nu-i pună piedici. Căci cine ar susține, pînă la urmă, un instrument menit să l controleze și să atragă atenția public asupra derapajelor? O asemenea idee nu este nici măcar utopică – ea devine ridicolă prin paradoxul pe care îl propune.
MediaSind – organizația națională a jurnaliștilor și lucrătorilor din mass-media – a pus clar punctul pe i: „Noua lege prevede că orice majoritate politică poate decide demiterea directorului general, în timp ce legea în vigoare stipulează că directorul general nu poate fi părtinitor, adică să promoveze idei, programe și activități ale partidelor politice. Asemenea prevederi ar avea același impact ca în cazul conducerii Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Naționale de Televiziune; după fiecare scrutin, consiliile de administrație ale SRR și SRTV pot fi demise înaintea terminării mandatului, pentru a reflecta structura noilor forțe politice“.
În urma reacțiilor venite din partea mediului jurnalistic și a societății civile, Ministerul Culturii a emis un comunicat de presă prin care Lucian Romașcanu aduce, printre altele, și următoarele precizări: „Am declarat public că îmi doresc ca Agerpres, împreună cu TVR și SRR, să reprezinte organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele și cu o subordonare politică cît mai redusă (nu cred că se poate crea un mecanism de funcționare fără implicare politică, Parlamentul trebuie să joace un rol)“.
Cu toate acestea, „vorbim despre o instituție de presă“ – după cum a declarat, la rîndul său, Alexandru Giboi, directorul general al Agerpres, adăugînd că „alăturarea celor două noțiuni – de control și de presă – nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertății de exprimare, la modul general“.
Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.