Planurile lui Macron (scurt catalog de propuneri electorale)
Nu e nici o surpriză că Emmanuel Macron intră în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale cu prima șansă. A avut un mandat onorabil în ciuda micilor crize de parcurs, a găsit soluții plauzibile pe durata pandemiei de COVID-19, e atent și activ acum, de cînd a început războiul din Ucraina. În plus, candidații la prezidențiale pe care îi va întîlni la urne, pe 10 aprilie, nu au reușit să livreze o contraofertă convingătoare. Iată cîteva dintre propunerile lui Macron.
● Vă amintiți probabil că, în 2019, Emmanuel Macron a lansat o mare dezbatere națională, o consultare care a angrenat zeci de mii de oameni și care a acoperit patru domenii importante ale politicii publice: tranziția ecologică, fiscalitatea, democrația & cetățenie și stat & servicii publice. Acea mare dezbatere nu a generat neapărat soluții, dar a indicat niște direcții de acțiune care generează consens și a mobilizat zone încă inactive ale societății, consolidînd încrederea în democrație. Aflat acum în campanie electorală, Emmanuel Macron promite să instituie un soi de mare dezbatere permanentă, să construiască un mecanism de consultare asupra „marilor provocări ale timpului nostru” pentru că „cetățenii trebuie să participe la luarea deciziilor”. Sună frumos, mai ales în franceză, dar e cam populist să recurgi, mereu, la ce vrea poporul. Iar Emmanuel Macron e vulnerabil exact în această privință. În urmă cu cinci ani, cînd a fost ales președinte, promisese și o reformă electorală, pe care însă a amînat-o: introducerea (parțială a) votului proporțional la legislative. Votul proporțional asigură, într-adevăr, o reprezentare mai eficientă, adică mai nuanțată a voinței populare. Reforma e acum pe lista angajamentelor electorale ale viitorului mandat prezidențial.
● În plan social, Emmanuel Macron a anunțat o reformă a pensiilor: creșterea treptată a vîrstei de pensionare la 65 de ani, corelată cu realitatea domeniului de activitate și cu starea de sănătate a fiecăruia, încurajarea rămînerii în activitate după vîrsta legală de pensionare, calcule simplificate pentru cumulul pensiei cu salariul și o pensie minimă de 1.100 de euro. E un plan destul de ambițios care va avea nevoie de consens politic și de un dialog social susținut. Oare va găsi sprijinul necesar pentru această reformă?
● În materie de apărare și securitate, Emmanuel Macron vrea să dea „un sens pentru NATO”.
Președintele francez care, în 2019, considera că NATO se află în „moarte cerebrală” și-a revizuit poziția odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Războiul, spune el, „oferă o clarificare strategică NATO”, readucînd organizația în vechile clivaje care au generat-o. Emmanuel Macron propune creșterea bugetului armatei la 50 de miliarde de euro pe an în 2025 (de la puțin peste 40 de miliarde cît este acum). Președintele în exercițiu vrea să dubleze numărul rezerviștilor și să generalizeze serviciul militar universal care vizează tinerii cu vîrste între 15 și 17 ani. Planul e ca, începînd cu 2022-2023, armata să (re)devină obligatorie.
Lupta împotriva criminalității cibernetice e un obiectiv important pe agenda de securitate a lui Emmanuel Macron, care vrea să instituie noi politici antiescrocherie pe Internet, precum și o patrulă cibernetică cu 1.500 de angajați.
● Independența agricolă pare să fie cel mai important obiectiv în plan economic pentru Emmanuel Macron. Amenințarea unei penurii alimentare globale în contextul schimbărilor climatice și al secetei și intensificată de războiul din Ucraina readuce Franța – un important producător agricol european – în centrul atenției. Președintele vrea să încurajeze o „tranziție generațională a lumii agricole” în contextul în care agricultura nu e un domeniu prea atractiv pentru tineri și mulți fermieri sînt în pragul pensionării. Însă Franța trebuie să rămînă atractivă și în domeniul noilor tehnologii și al industriei de vîrf. Emmanuel Macron vrea să investească 30 de miliarde de euro în sectoare ale viitorului: industria spațială, biomedicină, semiconductori, companii digitale și de cloud service, inteligență artificială etc.
● Cît privește tranziția ecologică, Emmanuel Macron are ambiții mari: atingerea țintei de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon pînă în 2050. Planul la care s-au angajat statele europene a fost actualizat în mai multe rînduri și multe guverne încearcă să tempereze așteptările. Franța, în schimb, vrea să se mențină în avangardă. Macron vrea să investească în energia nucleară: mai exact, în construcția a șase reactoare nucleare noi. În plus, Emanuel Macron a cerut studii cu privire la prelungirea exploatării centralelor existente cu încă 50 de ani, acolo unde este posibil. În paralel cu energia nucleară, președintele vrea să dezvolte sursele de energie regenerabile, dar să limiteze înființarea de turbine eoliene pe uscat. În următoarele decenii, are în plan înființarea a cincizeci de parcuri eoliene offshore.