Norii negri ai începutului de an

Între amenințarea războiului generalizat în Orientul Mijlociu și flăcările apocaliptice care devastează Australia, omenirea intră în 2020 în stare de alertă.

În Orientul Mijlociu, spirala tensiunilor americano-iraniene atinge punctul critic al declanșării războiului, odată cu uciderea generalului Soleimani, artizanul puternicei influențe a Iranului în regiune, ca ripostă la atacarea ambasadei SUA din Bagdad de către miliții șiite, la 31 decembrie. Prin lichidarea lui Qassem Soleimani, comandantul trupelor al-Qods (corpul de elită al Gardienilor Revoluției), confruntarea – pînă acum pe teren irakian – dintre SUA și Iran intră într-o fază fără precedent.

Consecințele depind de reacția Teheranului, care amenință cu răzbunarea. Prima măsură este retragerea Iranului din Acordul nuclear încheiat în 2015, ceea ce înseamnă relansarea programului nuclear fără nici un fel de limite. Capacitatea militară externă a Iranului se întinde de la Hezbollahul libanez la Houthiștii yemeniți, trecînd prin bastioanele pe care și le-a instalat în Irak și Siria. De la atacul asupra instalațiilor petroliere saudite cu drone, la 14 septembrie 2019 – revendicat de milițiile yemenite pro-Iran –, prețul petrolului n-a mai ajuns pînă acum la pragul de 69 de dolari barilul.

Americanii se pregătesc pentru ce e mai rău: au trimis 750 de militari pentru suplimentarea trupelor ce asigură securitatea ambasadei SUA din Bagdad și au cerut cetățenilor americani să părăsească Irakul. Rămînerea trupelor americane în această țară este sub semnul întrebării. Eventuala evacuare, cerută prompt de Parlamentul irakian, ar lăsa teren liber renașterii Statului Islamic. În acest timp președintele Trump – cel care, conform unui comunicat al Pentagonului, a dat ordinul atacului cu drone pe aeroportul din Bagdad – dă semne că preferă o dezescaladare, transmițînd pe -Twitter un mesaj explicit Teheranului: „Iranul nu a cîștigat niciodată un război, dar nu a pierdut niciodată o negociere“.

În Libia se internaționalizează, de acum și în mod oficial, războiul civil ce opune guvernul al-Sarraj de la Tripoli, recunoscut de ONU, mareșalului Haftar, care controlează de la Benghazi estul țării și, din aprilie anul trecut, forțează cucerirea capitalei libiene. Haftar are sprijinul Rusiei (se estimează prezența pe teren a peste o mie de mercenari ruși), Egiptului, Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite. Ca răspuns, acordul de cooperare militară și de securitate Tripoli-Ankara, încheiat la final de noiembrie, a formalizat sprijinul turc deja concretizat prin furnizarea de blindate și drone. Iar în a doua zi a noului an, Parlamentul turc a autorizat trimiterea de trupe pentru a susține guvernul libian, în numele apărării „intereselor Turciei în bazinul mediteranean și în Africa de Nord“.

Confruntarea între puterile regionale, desfășurată pe multiple fronturi (Siria, Liban, Irak, Yemen, Libia), intră într-o nouă fază prin afișarea ambițiilor Turciei de a se afirma în forță. Această poziționare reverberează puternic în Europa. Acordul de asistență militară din 27 noiembrie 2019 a fost dublat de un acord de suveranitate maritimă în Mediterana de Est, ceea ce a sporit nemulțumirea Greciei, Egiptului, Ciprului și Israelului față de pretențiile turcești asupra unor zone bogate în hidrocarburi. De asemenea, la Bruxelles îngrijorează puternic riscul de amplificare a capacității de șantaj a Ankarei față de UE, prin controlul asupra fluxurilor migratorii către Europa.

Dar toate aceste pulsiuni belicoase sînt aruncate în ridicolul nimicniciei de norii apocaliptici ai Australiei, al cărei prim-ministru apreciază că focurile fără precedent care înconjoară și sînt pe cale să sufoce Sydney vor mai dura luni de zile. Incendiile de pădure spontane și de o intensitate catastrofică sînt stimulate de temperaturi record: 49,8 grade. În ultimele trei luni a fost devastată de flăcări scăpate de sub orice control o suprafață echivalentă cu teritoriul Austriei ori al Beneluxului. Canberra a fost declarat cel mai poluat oraș al lumii. Peste 800 de milioane de animale au pierit deja în foc, între care și o treime dintre urșii koala din statul Noua Galie de Sud, conform estimărilor Universității din Sydney.

Începem anul, așadar, căutînd motive de speranță între spectrul de coșmar al războiului și iadul climatic tot mai amenințător.

Horia Blidaru este consilier politic la Parlamentul European.