Mesajul pentru Europa al maşinii electrice de 35.000 de dolari

Una dintre știrile importante și care nu s-a bucurat de atenția cuvenită este cea conform căreia compania Tesla a livrat primilor 30 de clienți – de fapt, chiar angajați ai Tesla – cel mai nou model, sedanul Model 3. Acesta este automobilul electric destinat publicului larg, transmit agențiile internaționale de presă. Prețul de pornire: 35.000 de dolari, mai puțin de jumătate față de precedentele modele. Compania americană a precizat că a primit deja 500.000 de precomenzi pentru Modelul 3. Obiectivul companiei îl reprezintă producerea a 500.000 de mașini electrice în 2018 și apoi un milion în 2020.

Cu alte cuvinte, nu doar un brand de lux ar urma să se transforme într-unul popular. Dar și grija pentru conservarea mediului, manifestată prin folosirea automobilelor electrice, se „democratizează“. Tot mai mulți oameni – primii clienți sînt chiar angajații companiei Tesla – își vor putea permite să aibă cu adevărat grijă de mediu. Un singur obstacol stă în fața companiei: acela de a dovedi că poate să furnizeze și serviciile de întreținere, fără sacrificarea calității. Tesla trebuie să refacă aproape instantaneu drumul pe care companiile auto clasice l-au parcurs timp de un secol.

„Scopul nostru nu a fost niciodată producerea de mașini scumpe. Am vrut să facem mașini pe care oricine să le poată cumpăra. Trebuie să faci mașini pe care oamenii să și le poată permite“, a spus fondatorul și directorul general al Tesla, Elon Musk, la ceremonia de livrare a celor 30 de mașini.

Într-un fel, după ceva mai mult de o sută de ani, povestea lui Elon Musk o reia pe cea a lui Henry Ford, care la începutul secolului XX lansa legendarul Model T, prima mașină destinată publicului larg. Și chiar dacă proprietarii de potcovării și ateliere de confecționat bice încă mai pariau pe un viitor luminos, lumea avea să se schimbe complet. Se va întîmpla și de această dată? 

Mai întîi că străpungerea realizată de Tesla în domeniul automobilului electric vine pe fondul unor evoluții și evenimente remarcabile, în Statele Unite și în Europa, care sînt azi și cele mai mari piețe ale lumii. În Statele Unite, Donald Trump respinge ideea încălzirii globale, refuză să urmeze angajamentele din Acordul Climatic de la Paris și pariază în continua­re pe hidrocarburi. De partea cealaltă a Atlanticului, Europa privește îngrijorată la scandalul din industria europeană a automobilului. Titanii industriei de automobile – Volkswagen, Audi, Porsche, BMW și Daimler – ar fi format un cartel, cu scopul de a purta consultări reciproce privind reducerea emisiilor Diesel. După cum a dezvăluit revista Der Spiegel, peste o mie de întîlniri ar fi avut loc între manageri și ingineri de la Porsche, BMW, Daimler (Mercedes), Audi și Volkswagen, desigur, în cel mai mare secret.

Potrivit dezvăluirilor jurnaliștilor, tocmai această înțelegere secretă s-ar afla în spa­tele scandalului de acum doi ani legat de testele de poluare fraudate. Autoritățile au declanșat o anchetă, iar marii producători auto germani sînt chemați să-și refacă în cel mai scurt timp prestigiul în ochii clienților. Dar și – sau, poate, mai ales – în fața opiniei publice germane, pentru care forța industriei auto reprezintă unul dintre elementele mîndriei naționale.

Între timp, două mari state europene, Franța și Marea Britanie, au anunțat că vor interzice vînzarea mașinilor cu motoare Diesel începînd cu 2040 și tot mai multe orașe plănuiesc interzicerea pe teritoriile lor a accesului automobilelor echipate cu motoare Diesel. Să-și fi atins motoarele Diesel și, în general, motoarele cu ardere internă limitele tehnologice?

Oricum, avîntul industriei auto din ultimele decenii și accesul la mașini al unui număr tot mai mare de oameni din țările cu economii emergente par să facă inutile eforturile de reducere a emisiilor poluante. Pur și simplu, numărul mașinilor de pe străzi crește prea repede.

Sîntem, se pare, în pragul unei re­vo­lu­ții în domeniul mașinilor, iar România, a cărei industrie este bazată în bună parte pe exportul de componente auto, trebuie să privească evoluțiile cu maximă atenție. Această schimbare fundamentală trebuie pusă în paralel și cu avîntul energiei curate.

Dar aici nu este vorba doar despre pro­tec­ția mediului – noua revoluție auto și, în general, revoluția energetică vor avea efecte politice și geopolitice remarcabile. Scăderea dependenței de hidrocarburi va modifica substanțial conținutul relației dintre Rusia și Occident. Iar pariul lui Trump, cum că va putea deveni el furnizor de gaze pentru Europa, rupînd o bună parte din cota de piață a Rusiei, s-ar putea dovedi inutil. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.