Manualul micului duşman al democraţiei

Problema democrațiilor este că sînt ezitante, că procedurile lor, pînă la găsirea unui compromis, pot fi greoaie și complicate, iar asta dă impresia de slăbiciune. Cine vrea să submineze sistemele liberale are, așadar, o mulțime de posibilități de acțiune. Pe care, generoasă, chiar democrația le oferă. Iată doar cîteva căi la dispoziția micului dușman al democrației. 

• Caută hibele. Mereu vei găsi ceva! Societăți perfecte nu există, asta o știe toată lumea. Dar tocmai ceea ce le face să fie imperfecte poate fi un teren extrem de fertil. Scoate, așadar, în evidență, ceea ce nu merge – asta îi va sensibiliza mult mai mult pe oameni și nu ceea ce funcționează. Pacea, bunăstarea, libertățile, statul de drept nu impresionează pe nimeni. Acestea sînt ceva normal, precum aerul pe care-l respirăm. De pildă, finanțarea unui concert rock în Italia cu bani europeni (acțiune descoperită și urmată de recuperarea fondurilor) are un efect devastator asupra contribuabilului european, ce pune în umbră întreaga dezvoltare adusă de politica de coeziune în regiunile mai sărace. Și de care beneficiază și statele contributoare, care vînd acolo mai multe produse și servicii!

Vest-europenii au fost foarte su­părați pe est-europeni, care s-au folosit de libera circulație a serviciilor și au detașat în Vest muncitori plătiți de firme locale, cu salarii de Est. O anomalie căreia i s-a pus capăt. Mulți cetățeni din Vest au rămas supărați pe libertățile conferite de tratatele europene, uitînd cît au avut ei de cîștigat de pe urma deschiderii piețelor din Est. Fermierului român i se spune că e discriminat fiindcă nu primește subvenții egale cu cel francez (tendința e de convergență, dar asta durează, cîtă vreme statul francez a contribuit de o jumătate de secol la Politica Agricolă Comună, iar cel român numai de zece ani). Fermierului român nu i se spune însă că niciodată că în agricultura românească nu au intrat sume atît de mari pe post de subvenții. 

În discursul tău vei folosi doar ceea ce‑ți convine. De exemplu, vei plînge că o bună parte din telemeaua românească a ajuns să fie fabricată cu lapte adus din Polonia. Dar nu le vei spune că aproape nu mai există mașini germane fără piese fabricate în România. 

• Istoria e plină de nedreptăți. Folosește-le! Nu vei putea avea un discurs credibil și nu vei fi urmat de mase impresionante de adepți fără a promite repararea unor nedreptăți istorice. Iar din Evul Mediu îndepărtat și pînă aproape de zilele noastre, istoria europeană e plină de nedreptăți, de războaie, represiuni, violențe și masacre. Românilor le-au fost răpite Basarabia și Bucovina de Nord, iar cei din Transilvania au fost asupriți timp de secole. Dar și ungurii plîng după teritoriile pierdute. Și polonezii au pierdut în raport cu fosta URSS, și germanii în raport cu Polonia. Bulgarii suspină și ei după „Bulgaria de la San Stefano“. Și ce să mai spunem despre dezmembrarea fostei Iugoslavii, prilej de frustrări pentru toată lumea! Ai ce să răzbuni, dacă asta îți pui în minte. În mod ciudat, mulți oameni sînt tentați în mai mare măsură să crediteze un proiect care să regleze trecutul, în comparație cu un altul care să privească spre viitor. Normal. În timp ce viitorul e în ceață, iar schimbările pot speria, trecutul e clar sau, mai curînd, oamenii cred că au o idee clară despre asta. 
• Nu te da deștept, vorbește simplu! Ținta ta este „alegătorul mediu“. Ești, de fapt, un norocos, fiindcă nu trebuie să-ți bați capul cu soluții sofisticate, pe măsura problemelor de azi. În definitiv, tu nu ești aici pentru a rezolva problemele, ci pentru a profita de ele. E suficient să dai răspunsuri simple, pe care „alegătorii simpli“ le pot înghiți imediat. „Străinii vă iau locurile de muncă“ (acelea pe care oricum voi le-ați refuzat dintotdeauna, dar asta nu se spune). „Străinii consumă fondurile sociale“ (deși cel puțin aceia veniți din Europa de Est sînt contributori neți, în realitate ei contribuie la pensiile și ajutoarele pe care le primiți, dar asta iar nu se spune). „Uniunea Europeană ne-a distrus industria“ (deși producția industrială și exporturile sînt azi de cîteva ori mai mari decît în timpul comunismului, e adevărat, realizate cu mult mai puțini anigajați). „Uniunea Europeană ne-a adus sărăcie“ (deși tocmai aderarea, piața liberă, fondurile europene, investițiile străine și libera circulație au scos din sărăcie milioane de familii). Enunțurile simple vor fi însă întotdeauna mai pe placul alegătorului mediu, care le va da share pe Facebook și Twitter înainte de a sta o clipă să gîndească asupra conținutului. 
• Arată-ți mușchii! Fii macho! Trebuie să te arăți un lider puternic, ce nu se încurcă în detalii și are „curajul“ de a spune „lucrurilor pe nume“. Tot ceea ce democrația și liberalismul încearcă să protejeze tu poți călca în picioare fără scrupule – cum ar fi egalitatea între sexe sau drepturile minorităților. Desigur, un democrat va vedea în comportamentul tău exact „curajul“ aceluia care insultă pe cineva în plină stradă sau lovește o femeie. Și nu se va sfii să te critice în public pentru asta. Dar nu te îngrijora! „Alegătorul mediu“ (vezi punctul de mai sus) se simte în această lume slab și părăsit. Va avea în tine un model de forță și va căpăta, în sfîrșit, conștiința apartenenței la un grup. Dizolvat în „masă“, individul se va simți împlinit, datorită ție. 
• Iubește sporturile! Ajută mult. În legătură cu acest punct, sportul (cel privit, nu cel practicat) ajută la masificare și dă multora un sens al apartenenței la o colectivitate. Plus, da, patriotismul! Nu se poartă acolo culorile naționale? Nu mergem la un meci cu ungurii ca și cum am trece iarăși munții, ca la 1916? Lasă că și destui de-ai lor au impresia că, dacă ne bat pe noi, răzbună Trianonul! Multora li se pare că rezolvă neîmpliniri istorice prin victorii în încleștările sportive de azi. Trebuie să fii acolo și să profiți de asta! Succes! 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.