Lui Cîțu i se „taie capul” chiar și cînd aduce vești bune
Sîntem în fața unui mic paradox. Veștile bune privind evoluția economiei, transmise de premierul Florin Cîțu, sînt primite cu nervozitate de public. Nu doar de adversarii politici, despre care putem înțelege că replică și atunci cînd este, și atunci cînd nu este cazul, dar o bună parte a publicului pare iritată de ambiția premierului de a vorbi despre progresele economiei românești.
Avem cîteva exemple. Florin Cîțu a vorbit despre statistica europeană care arată că prețurile alimentelor din România sînt cele mai mici din Europa. I s-a replicat că românii au printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, dar nimeni nu a mai remarcat că analiza europeană punea deja în balanță prețurile în raport de paritatea puterii de cumpărare. Adică metoda de analiză a statisticii europene raporta prețurile la nivelul veniturilor din fiecare stat european.
Culmea este că premierul a citat un studiu european, deci a avut dreptate. Dar reacțiile negative au venit, pentru că analiza europeană zguduie un mit. Și anume acela că prețurile din țară sînt egale sau mai mari decît cele din Europa de Vest. Este un mit înrădăcinat în ultimii 15-20 ani, atunci cînd românii au putut călători în Europa, dar el este construit pe o percepție subiectivă. În realitate, studiile europene arată că prețurile și tarifele din România sînt mai mici, statistic vorbind, decît cele din economiile dezvoltate ale Europei.
Tot Eurostat a publicat un studiu care arată că România a depășit mai multe state europene, printre care Ungaria și Grecia, în ceea ce privește consumul gospodăriilor. Așa arată statistica europeană și nu ar trebui să ne mire atît de tare, pentru că România este una din campioanele europene la creșterea consumului chiar și în anul pandemiei.
O altă analiză evocată recent de premierul Cîțu a fost cea privind datele statistice din România care arată că salariul mediu net a crescut, în aprilie 2021, mai mult decît rata inflației și, drept urmare, există o creștere a puterii de cumpărare. Și această informație a inflamat spiritele, o parte din public contestînd atît informația, cît și pe cel care a comentat-o, adică prim-ministrul.
Sîntem ca în povestea cunoscută în care celor care aduc veștile rele li se taie capul. Acum, e invers. Unii dintre români ar vrea să îl decapiteze pe aducătorul veștilor bune.
Toți politicienii aflați la guvernare au tendința de a vorbi despre progresele economiei și, în general, despre realizările pe care le au. Invers, politicienii din Opoziție sînt de fiecare dată critici la adresa Guvernului, cu argumente mai mult sau mai puțin solide.
Într-o criză sanitară care afectează și economia, abordările au tendința de a se accentua. Cetățenii sînt undeva la mijloc, între știrile pozitive avansate de Putere și cele critice vehiculate de Opoziție. Dar, dincolo de ce spun politicienii și de ce arată datele statistice, publicul are propria percepție bazată pe ceea ce trăiește în fiecare zi. Oricît de mult le-ar vorbi politicienii despre viața lor, cetățenii au propria realitate despre consum, salariu sau puterea de cumpărare. Datele statistice sînt mai puțin importante, ele pot valida sau nu experiențele personale.
Din acest punct de vedere, mesajele prea optimiste ale premierului Cîțu pot fi „o sabie cu două tăișuri”. E clar că dacă le vei spune cetățenilor că, anul trecut, le-a crescut consumul sau că trăiesc mai bine decît unii europeni, mesajul se va lovi de realitatea subiectivă și vor exista două tabere. Unii români au un nivel de trai mai bun decît înainte de pandemie, altora le-a fost afectată puterea de cumpărare. Primii nu o vor spune răspicat în spațiul public, ceilalți, însă, vor fi mult mai vocali, acuzînd reprezentanții Guvernului că exagerează cu veștile bune.
Deci, în orice situație, din cauza crizei, evoluțiile pozitive din economie sînt primite cu circumspecție, iar forțarea prezentării unor știri pozitive de către premier poate irita o parte a publicului. De aceea, chiar și veștile bune nu ar trebui să fie prezentate într-un ton triumfalist, chiar dacă sînt absolut reale și vin din surse neutre precum statistica europeană. Criza nu a ieșit din mintea oamenilor și nu poate fi scoasă doar cu declarații, statistici și analize, ci cu decizii și măsuri concrete.
Este Florin Cîțu prea optimist? Sau de-a dreptul populist? Ca și în cazul altor politicieni, atunci cînd se încăpățînează să le spună concetățenilor cît de bine le merge, există riscul major ca realitatea statistică să fie diferită, în unele cazuri, de realitatea subiectivă.
Tentația de a vorbi despre efectele pozitive ale măsurilor luate de Guvern este mare. Ea trebuie, însă, temperată, pentru că publicul vrea ca premierul să își dovedească priceperea la ceea ce face, nu în materie de propagandă. Paradoxal, sînt vremuri în care, chiar și despre progresele economiei, politicienii trebuie să vorbească păstrînd o bună măsură.
Constantin Rudnițchi este analist economic.
Foto: adevarul.ro / Guvernul României