Luaţi şcoala din mîinile „specialiştilor“!

În mod sigur, un nume va figura la loc de cinste în clasamentele „oamenilor care au schimbat lumea“ în 2015: Elon Musk, deţinătorul avangardistei companii californiene Tesla – printre altele, fondator al sistemului de plăţi online PayPal şi promotor al maşinilor electrice purtînd numele firmei sale. Nu demult, Elon Musk a anunţat punerea pe piaţă a unui model revoluţionar de baterie, capabilă să stocheze suficientă energie pentru a alimenta în întregime o locuinţă. Bateria poate fi încărcată de la soare sau din alte surse alternative ori pur şi simplu de la reţeaua electrică, în timpul nopţii, cînd preţul curentului electric este mai mic. 

Această invenţie (dimensiunile bateriei sînt cam ca ale unei centrale termice de apartament) poate schimba lumea din temelii, aducînd energie acolo unde reţelele sînt slab dezvoltate, în schimb soare e din belşug. Mai mult: nu doar din ce în ce mai mulţi oameni, fie şi din ţările dezvoltate, vor deveni independenţi faţă de reţelele de furnizare, dar şi state şi regiuni întregi îşi vor reduce dependenţa energetică. Politica şantajului de pe conducta de gaz va avea din ce în ce mai puţină putere – probabil Vladimir Putin a dat cu ziarul de parchetul lustruit al Kremlinului cînd a citit ştirea asta. 

Ei bine, lui Elon Musk i-a mai venit în cap o trăsnaie – sau, mai bine zis, acum am aflat noi despre ea. Pentru că, după cum relatează Christina Simon, autoarea unui blog şi a unei cărţi pe această temă, Elon Musk a hotărît să-şi educe copiii într-o şcoală concepută de el, departe de rigorile şi de gradele academice consacrate. 

Şcoala funcţionează de mai mult timp şi este oarecum învăluită în mister – publicitatea i se face doar prin comunicare directă, fără prea mult tam-tam. Cert este că, acolo, copiilor li se livrează, într-un mediu relaxat, mai degrabă aptitudini decît cunoştinţe teoretice. Sînt învăţaţi să rezolve probleme şi să-şi dezvolte spiritul critic. „Dacă vrei să-i înveţi pe copii cum funcţionează un motor, ei nu vor vrea să-i înveţi mai întîi despre chei şi şurubelniţe. Arată-le cum funcţionează şi apoi întreabă-i cum s-ar putea desface. Atunci vor simţi relevanţa instrumentelor“, explică Elon Musk într-un interviu pentru televiziunea chineză. 

Bine, chinezii sînt interesaţi de subiect pentru că ei sînt chinezi. Dar pe noi de ce ne-ar interesa? Ne-ar interesa din două motive. Primul: că nu doar excentricul californian se gîndeşte la o revoluţie în educaţie. Preocupări în acest sens există şi pe continentul nostru. Finlanda, de exemplu, tocmai îşi revoluţionează sistemul de educaţie. Un sistem oricum considerat printre cele mai bune din lume şi cel mai bun din Europa – dar asta nu înseamnă că trebuie să încremenească. Lecţiile „clasice“, precum literatura, istoria sau engleza, au fost deja înlocuite pentru elevii de peste 16 ani cu studierea unor „fenomene“, precum Uniunea Europeană, care înglobează, de fapt, mai multe materii. Acum, se va schimba şi modalitatea de predare a matematicii, cursurile adaptîndu-se realităţilor generate de noile tehnologii, la care copiii au acces încă dinainte de a învăţa să scrie şi să citească. Să remarcăm că Finlanda revoluţionează predarea matematicii în condiţiile în care, conform testelor internaţionale, elevii finlandezi se situează azi pe primul loc în Europa la această materie şi pe locul trei în lume, după Singapore şi China!

Un al doilea motiv pentru care revoluţia educaţională chiar ne-ar interesa este că în birourile ministerului tocmai se pune la cale o nouă lege. Şi, pe cînd alţii îşi bat minţile cum să adapteze sistemul la cerinţele secolului XXI, noi dezbatem cu aprindere chestiuni privind introducerea (sau nu) a examenului de admitere în liceu sau modalitatea de înscriere a elevilor la ora de religie. Bine, elaborarea unei noi legi a educaţiei nu e chiar o noutate pentru România. De vreo douăzeci de ani, ministerul se ocupă constant cu elaborarea unor noi legi ale educaţiei sau cu modificarea din mers a celor existente. Problema este că toate acestea sînt opera unui grup relativ restrîns de persoane – să le zicem specialişti cu experienţă şi „oameni ai şcolii“. Cu tot respectul pentru domniile lor – mulţi au fost dascăli şi pentru generaţia mea, a celor trecuţi de 45 de ani –, dar cred că se zbat degeaba. 

Tot ceea ce se întîmplă în realitate este că, în timp ce domniile lor îşi petrec timpul făurind tot felul de schimbări ale legii, dincolo, în viaţa reală, apar noi generaţii de copii cu un acces tot mai facil la noile tehnologii şi integrate tot mai mult în lumea globalizată. Rezultatul: schimbările propuse de Minister nu doar că nu ajută la modernizare, dar ajung să îndepărteze tot mai mult şcoala românească de copilul real al secolului XXI. Şi, evident, pe copil de şcoală. 

Ce-ar fi dacă „oamenii cu experienţă în educaţie“ ar fi invitaţi să ia o pauză, iar revoluţia în educaţie ar fi lăsată în seama celor mai creativi oameni ai României? Desigur, rezistenţa în rîndul opiniei publice ar fi enormă. Românii de azi, în imensa lor majoritate, au prins sistemul de educaţie avînd bazele în secolul al XIX-lea, la începuturile României moderne. Pe această temelie s-au mai adăugat ceva îmbunătăţiri tehnologice de secol XX (cu excepţia şcolilor de la ţară, lipsite de canalizare), o groază de propagandă politică în timpul regimului comunist şi religia postrevoluţionară. Plus şocurile tranziţiei. Sigur că, dacă ar fi întrebaţi, foarte mulţi români ar fi de acord că nu putem înainta în secolul XXI cu o asemenea maşinărie hîrbuită. Dar şi mai mulţi s-ar speria de o schimbare profundă. 

Să nu ne mire. În definitiv, şi revoluţia educaţională din secolul al XIX-lea s-a lovit de rezistenţa acerbă a straturilor profunde ale societăţii. În definitiv, pentru ţăranul român era de neînţeles de ce trebuia să-şi trimită copiii la şcoală în loc să-i folosească la munca cîmpului. Aşa se face că, la aproape o sută de ani de la introducerea şcolii primare obligatorii în România, jumătate din populaţie era încă analfabetă. Din păcate, tehnologiile se schimbă mai repede decît mentalităţile. Dar tocmai de aceea ar trebui să discutăm mai mult despre asta.  

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2.