Încă o "com

"Ion şi Ilie, mai intelectuali decît Pleşu şi Liiceanu." Am reprodus titlul paginii 5 din Tribuna Învăţămîntului, nr. 855-856, 10-23 iulie 2006. Autorul textului cu acest titlu: Maria Dobrescu. Este vorba de Ion, din romanul lui Rebreanu, şi de Ilie Moromete al lui Marin Preda. Să amintim faptele. La recentul bacalaureat, subiectul cu numărul trei la proba de Limba şi Literatura Română cerea să se scrie un eseu despre condiţia intelectualului în societatea românească, prin referire la unul dintre romanele studiate, aparţinînd unui autor canonic: Camil Petrescu, Liviu Rebreanu sau Marin Preda. Maria Dobrescu a realizat un reportaj la Buftea, judeţul Ilfov, şi la Breaza, judeţul Prahova, pentru a urmări reacţiile elevilor faţă de subiectul de mai sus. Ei nu citiseră romanele respective, dar ştiau să reproducă ceea ce le spusese profesorul, de exemplu, că Ilie Moromete este un filozof, de unde s-a dedus că ar fi şi intelectualul satului. De la Maria Dobrescu, dar şi dintr-un alt reportaj, al Simonei Josan (p. 4), aflăm despre convingerea elevilor că pentru a lua o notă mare trebuie să scrii mult, nu mai puţin de patru pagini. De aceea au scris ei despre Ion sau despre Ilie şi nu despre Herdelea sau despre Apostol Bologa sau despre preotul Belciug, la care cu greu se puteau scrie mai mult de două pagini. Exista primejdia ca un număr mare de elevi care scriseseră 6-7 pagini despre Ion sau despre Ilie să obţină o notă foarte mică, deoarece nu s-au încadrat în subiect. Pînă la urmă, exact în spiritul "comediilor de la Porţile Orientului", s-a găsit soluţia: ministerul a emis un ordin prin care li se acordă o şansă elevilor care au optat pentru Ion sau pentru Ilie; ei au putut fi punctaţi pentru caligrafie şi pentru cursivitate în dezbaterea subiectului. Cine-i de vină? Evident, cei care au propus subiectul respectiv. Ideea de intelectual este foarte ambiguă, foarte controversată. Li s-a explicat vreodată elevilor ce anume înseamnă a fi intelectual? Mă tem că ideea respectivă a rămas subînţeleasă, dar niciodată clarificată. A fi intelectual putea să însemne, pentru elevi, a fi deştept, a fi isteţ. Sintagma "condiţia intelectualului" era goală de sens. Într-o secţiune din Paradigme universale, am propus şapte feluri de a înţelege noţiunea de intelectual, fără pretenţia că nu ar putea exista şi altele. Mai mult, am observat că este foarte greu ca cineva să fie intelectual în toate privinţele. Reproduc acum primele rînduri ale reportajului Mariei Dobrescu: "Principial vorbind, dacă, la proba scrisă de limba română, elevii ar fi avut de ales între caracterizarea lui Gigi Becali şi a lui Andrei Pleşu, credeţi că l-ar fi prezentat cineva pe marele filozof? Nicidecum, poate unu-doi!", în aceeaşi idee că despre Becali puteau umple uşor 6-7 pagini, dar despre Pleşu mai greu. Iată cum autorul sclipitoarelor pagini din Com