„Imunitate de turmă”

5 mai 2021   PE CE LUME TRĂIM

În ciuda tradițiilor pastorale, a Mioriței și a literaturii sămănătoriste, cuvîntul turmă are în limba română actuală conotații negative destul de puternice. Dezavantajele semantice sînt intrinseci unui cuvînt care se referă deopotrivă la animale și la mulțime: aplicat oamenilor, asemenea multor insulte, îi reduce la animalitate și le anulează individualitatea. Desigur, negativitatea se poate neutraliza în anumite contexte, turma putînd fi reabilitată metaforic („turma visurilor mele”, la Eminescu) sau ludic („urma scapă turma”). Nu în ultimul rînd, termenul are și conotații pozitive, în registrul religios creștin, în care este o metaforă pentru comunitatea credincioșilor. În limbajul curent, turma este totuși o reprezentare prototipică a depersonalizării, a conformismului social. Sensul depreciativ este consemnat parțial în dicționare, de exemplu în DEX – „mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine)” – sau în Micul dicționar academic (MDA): „grup (mare) de oameni supuși, docili” și „mulțime (în dezordine)”. Substantivele colective care desemnează viețuitoare sînt în mare măsură specializate în română: există turma de oi sau de porci, cireada de vaci, haita de lupi sau de cîini, cîrdul de gîște sau de rațe etc. Or, în expresiile populare și colocviale, chiar dacă mielul e un prototip al blîndeții (blînd ca un miel), oile se asociază prototipic cu prostia (prost ca oaia); ne putem aminti amuzamentul colectiv trezit la un moment dat de ideea oii ca „brand de țară”.

Sensul peiorativ s-a fixat mai ales în expresia a merge cu turma:  „cei dificili, singulari, nu cei care merg cu turma” (digisport.ro); „cei care judecă singuri, nu cei care merg cu turma” (adevarul.ro); „nu merg cu turma, nu mă las păcălit, nu ader la opiniile altora” (revistaramuri.ro). Aceeași notă semantică se regăsește în formule ca spirit de turmă sau mentalitate de turmă: „de la statul la coadă şi pînă la cumpăratul de produse pe care nu le folosesc niciodată, românii au dezvoltat un adevărat spirit de turmă” (adevarul.ro); „mentalitatea de turmă nu ajută la imunizarea de turmă” (moise.ro). De la expresiile peiorative se formează și derivate ad-hoc: „A tăcea cu privire la ce se întîmplă în jurul tău impune conformism. E un proces de «turmificare» (de la «a intra în turmă», «a merge cu turma»)” (dilemaveche.ro).

În acest context, nu e de mirare că în spațiul public românesc se manifestă o oarecare reticență în folosirea sintagmei imunizare de turmă – ceea ce nu împiedică apariția a peste 100.000 de atestări la o căutare a acesteia cu Google: „Comisarul european Thierry Breton crede că aşa-numita «imunitate de turmă» va fi dobîndită pînă în vară” (mediafax.ro); „Germania poate asigura imunitatea de turmă” (dw.com); „un punct de basculare, cunoscut sub numele de imunitate de turmă” (rfi.ro) etc. Sintagma traduce, ca și în alte limbi, formula englezească herd immunity, în care herd are un sens mai general, denumind un „grup mare de animale”, atît domestice (vaci, oi), cît și sălbatice (antilope, elefanți), cu posibile extinderi și la alte tipuri de mulțimi. Formula provine din jargonul epidemiologic și a fost folosită în urmă cu un an într-un context riscant, pentru a indica un posibil rezultat al îmbolnăvirii unei largi părți a populației (cu consecința statistică a producerii de numeroase decese). A revenit însă în ultima vreme într-un context încurajator – ca rezultat dorit al vaccinării în masă.

Încercarea de a evita cuvîntul turmă produce alte variante ale formulei epidemiologice: imunitate de grup, de masă, colectivă, comunitară – și chiar de cohortă: „imunitatea de grup ar putea fi atinsă pînă la jumătatea lunii iulie” (digi24.ro); „obiectivul privind imunitatea de masă ar putea fi atins în luna septembrie” (mediafax.ro); „prima țară din lume care atinge imunitatea colectivă în urma vaccinării” (digi24.ro); „imunitatea comunitară se produce atunci cînd suficiente persoane dintr-o populaţie dezvoltă o reacţie imună” (zf.ro); „acoperirea vaccinală generală trebuie să depăşească 85% din populaţia receptivă pentru a putea spera la imunitatea de cohortă” (medichub.ro). Ultimul exemplu introduce în limbajul curent un sens special, neînregistrat de dicționarele generale, al termenului cohortă („grup cu caracteristici similare”, ca obiect al observației în cercetările medicale).

Și în alte limbi s-au manifestat oscilații de adaptare a sintagmei englezești (apărute în prima jumătate a secolului al XX-lea) și au avut loc chiar discuții lingvistice legate de traducerea ei. La echivalentul din italiană – immunità di gregge (unde gregge are sensul de „turmă de oi sau capre“) – s-au referit lingvistul Federico Faloppa, într-un articol postat pe site-ul Enciclopediei Treccani (în 18 martie 2020), dar și istoricul Carlo Ginzburg, într-o conferință online din 16 iunie 2020. Wikipedia oferă mai multe variante pentru traducerea în diferite limbi a sintagmei: de exemplu, în franceză există immunité grégaire, collective, de groupe, de communauté. Site-ul oficial al Uniunii Europene (vaccination-info.eu) alege și pentru engleză să pună pe primul loc o formulă mai puțin metaforică: „community immunity (also referred to as herd immunity)”. Cîte două variante sînt selectate pentru fiecare limbă: în germană kollektiven Impfschutzes și Herdenimmunität), în italiană immunità di gruppo și immunità di gregge, în franceză immunité de communauté și immunité grégaire, în spaniolă protección comunitaria și inmunidad de grupo, în portugheză imunidade da comunidade și imunidade de grupo. Pentru română, variantele alese (în care lipsește turma) sînt imunitate colectivă și imunitate de grup.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

Mai multe