Iluzia unității europene

În sfîrșit, Europa pare să-și fi regăsit vocea comună. Sau, măcar, pare să dea iluzia unității. Uniunea Europeană a ajuns la un acord în ceea ce privește adoptarea unui nou pachet de sancțiuni economice împotriva Rusiei. Însă prețul suportat de cetățeni va fi mare. De unde și tonul mai degrabă îngrijorat decît euforic al Ursulei von der Leyen și al lui Charles Michel luni noaptea, după summit, atunci cînd au prezentat măsurile. Dacă primele cinci pachete de sancțiuni au întrunit destul de ușor consensul în rîndul celor 25, acest al șaselea set de măsuri a pus la grea încercare unitatea europeană. Un eșec ar fi fost un semn de mare slăbiciune a Europei. Dar nici compromisul găsit nu e neapărat o mare victorie. Iată de ce.  

Cei 27 de membri ai Uniunii Europene vor să-și manifeste unitatea în fața Moscovei și să arate că nu mai sînt dispuși să finanțeze, achiziționînd petrol și gaze din Rusia, războiul lui Vladimir Putin în Ucraina. Însă nu toate statele europene sînt pregătite să renunțe la aceste importuri. Așa că embargoul asupra petrolului va fi doar parțial. Interdicția se referă numai la petrolul transportat pe mare. Ungaria, Slovacia și Cehia vor putea să se aprovizioneze în continuare printr-o conductă terestră. Această măsură îi va priva pe europeni de două treimi din petrolul importat pînă acum din Rusia, pînă la sfîrșitul anului. Dar cum Germania și Polonia au decis deja să nu mai importe petrol din Rusia – nici măcar prin pipeline –, scăderea importurilor europene se apropie de 90%. Embargoul asupra petrolului s-a dovedit a fi o ecuație complicată mai ales pe fondul reticenței statelor fără ieșire la mare și mai ales fără resurse energetice proprii, cum sînt Ungaria, Slovacia și Cehia. Toate trei au cerut derogări și amînări. Și tuturor li s-au promis ajutoare și solidaritate în cazul în care conducta care le alimentează (și care traversează teritoriul Ucrainei) ar suferi daune – Kievul chiar a transmis, deloc voalat, că aceste țevi ar putea fi atacate. În cazul întreruperii livrărilor, cele trei state vor putea achiziționa petrol rusesc, singurul pe care rafinăriile lor îl pot procesa, transportat cu vaporul în Croația.

Pe lîngă embargoul asupra petrolului, pachetul de sancțiuni prevede și excluderea celei mai mari bănci rusești, Sberbank, din sistemul Swift. Alți circa 60 de oligarhi și oameni politici din Rusia, inclusiv patriarhul Kiril, au fost adăugați pe lista neagră. În plus, postul de televiziune Rusia 24, RTR Planeta și TV Center, finanțate de Moscova, vor fi interzise în UE. De asemenea, țările UE au convenit să ajute Ucraina cu nouă miliarde de euro pentru a-și acoperi nevoile financiare imediate. Nu e clar sub ce formă va fi acordat acest ajutor financiar, cel mai probabil el se va materializa sub forma unui împrumut pe termen lung și cu o dobîndă mică.

Procesul de adoptare a acestui pachet de sancțiuni a arătat încă o dată cît de vulnerabilă e Europa în relație cu Rusia, mai ales din perspectiva importurilor de energie. Dependența de petrolul și de gazele din Rusia complică deciziile politice și contaminează atmosfera de la Bruxelles. Solidaritatea cu Ucraina nu se poate astfel manifesta plenar: decizia politică e luată sub presiunea foamei de energie ieftină și accesibilă. E greu de presupus că, după toată tevatura din jurul embargoului asupra petrolului, cei 27 se vor mai încumeta să provoace o dezbatere asupra interdicției de a importa gaze din Rusia.

În ianuarie, politologul bulgar Ivan Krastev prevedea o resetare a relațiilor dintre Europa și Rusia pe fondul iminentei (pe atunci era doar o probabilitate) invazii a trupelor rusești în Ucraina. Această resetare e cu atît mai complicată cu cît, spre deosebire de ce era pe vremea Războiului Rece, Rusia nu mai e dușmanul ascuns după Cortina de Fier, ci partenerul de afaceri care-ți vinde petrol și gaz și căruia îi vinzi, la rîndul tău, tehnologie. Iar influența în geopolitică – explica Ivan Krastev – nu mai e determinată doar de potența economică, ci de cît ești dispus să înduri. Pentru a-și păstra influența, pentru a-și apăra valorile, Europa va avea mult de îndurat. De fapt, noi, europenii, cu toții, vom avea de îndurat, pentru a-l înfrînge pe Putin. Și nu e nimic eroic în asta.