„Facultățuri”, „calitățuri”, „sănătățuri”...
În limba română sînt unele substantive feminine care au o terminație specifică neutrelor (-uri, ca în deal-dealuri). E vorba de substantive care denumesc materii – carne, verdeață, mîncare, dulceață, mătase, iarbă, cu formele de plural cărnuri, verdețuri, mîncăruri, dulcețuri, mătăsuri, ierburi – sau de noțiuni abstracte – treabă, lipsă, vreme, finețe, politețe, delicatețe, cu pluralul treburi, lipsuri, vremuri, finețuri, politețuri, delicatețuri etc. În aceste cazuri, pluralul nu indică o simplă multiplicare a singularului, formele în -uri denumind fie tipuri, varietăți sau sortimente ale diverselor materii, fie actele concrete prin care se manifestă o abstracție. În multe situații, pluralul tipic neutrelor se află în concurență cu un alt plural (mai vechi, popular), normal pentru feminine: alături de treburi, vremuri sau dulcețuri, dicționarele consemnează și formele trebi, vremi, dulceți etc.
Pluralul în -uri are adesea o valoare expresivă, adăugînd sensului de bază o notă familiară și ironică. De exemplu, forma străinătățuri (plural neinclus în dicționarele curente, dar foarte răspîndit în registrul colocvial) este marcată stilistic în raport cu singularul străinătate și cu pluralul (acceptat de normă) străinătăți: „a ajuns în stradă prin cele străinătățuri” (directmm.ro); „milioane de români plecați în străinătățuri” (b1.ro); „ți-ai întors piciorușele de prin străinătățuri” (libertatea.ro) etc. Pluralul bunătăți produce o concretizare a abstractului bunătate, fiind folosit pentru a desemna „binefaceri, mîncăruri, bogății” (DOOM); forma bunătățuri (atestată la scriitori din secolul al XX-lea) e marcată afectiv și clar specializată pentru domeniul culinar.
Procedeul formării unui plural expresiv în -uri este destul de productiv astăzi. După modelul abstractelor terminate în -ețe sau -ate care au deja un plural în -uri, se pot crea noi forme, marcate afectiv și ironic. Uneori, ceea ce pentru un vorbitor de azi apare ca o creație expresivă, un joc cu formele gramaticale, reprezintă de fapt refacerea unei forme vechi. Astfel, frumusețuri, folosit cu valoare afectivă în anunțuri publicitare – „flori, funde și frumusețuri” (monitorulsv.ro) – sau marcat ironic și depreciativ în alte contexte – „succesul tratamentului (...) nu ține de faima clinicii, reclamă sau alte «frumusețuri»” (empatio.ro); „tot felul de «compoziții» de beton, și alte frumusețuri” (stiri.md) –, reia sau reface o formă veche, prezentă la Miron Costin, în descrierea Italiei: „pentru mare iscusenii și frumusețuri a pămîntului aceluia, i-au zis raiul pămîntului” (De neamul moldovenilor).
Unul dintre pluralele colocviale foarte des folosite astăzi, dar încă neînregistrate în dicționare, este tandrețuri (cu aproape 40.000 de apariții pe Google): „tandrețuri pentru femei” (infomusic.ro), „tandrețuri în văzul lumii” (alephnews.ro); „două nume grele ale muzicii românești, tandrețuri în direct la TV” (evz.ro), adesea în expresia (a fi) în tandrețuri: „a apărut pe net în tandrețuri cu o altă fată” (stirileprotv.ro). Am întîlnit de mai multe ori și forma facultățuri, clar marcată ludic și ironic, cu o notă mai slabă sau mai puternică de depreciere: „noi şi rudele noastre cu facultăţuri de fiţe” (dilemaveche.ro); „acum mi-au plecat toţi, ba prin străinătăţuri, ba pe la facultăţuri…” (wordpress.com); „mai dau pe acasă de pe la «facultăţuri»” (albascout.ro); „se vede că are multe facultăţuri” (forum.softpedia.com) etc. Alte forme de plural sînt creații ad-hoc care apar mult mai rar, prin extinderea ludică a unui tipar gramatical – „să vorbim despre egalitățuri, diversitățuri” (temacontratema.blogspot.com) –, sub influența altor cuvinte din contextul imediat sau prin asociere cu sinonimele lor parțiale: amabilitățuri pare imitat după politețuri („Un scurt schimb de amabilităţuri... civilizate, decente şi academice”, agenda.liternet.ro; „obişnuitele amabilităţuri oficiale”, 7iasi.ro).
Anumite forme sînt mici ciudățenii lexicale: calitățuri („analize de finețuri, calitățuri și prețuri”, adelicii.ro; „Nici un defect, numai calitățuri... Nici nu știu de ce te cobori printre noi”, forum.softpedia.com), activitățuri („după cum vezi, nu ducem lipsă de activităţuri”, wordpress.com) sau sănătățuri, plural folosit în deformările ironice ale unor titulaturi oficiale („ditamai secretarul de stat de la Sănătățuri”, ieseanul.com; „direftor la Direcția de Sănătățuri”, bzi.ro), dar și în urări amicale: „Pînă una alta, sănătățuri. Și noroace” (wordpress.com); „mult spor, noroc, baftă, sănătățuri!” (instatus.info).
Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).