Epidemie de rasism?

26 februarie 2020   PE CE LUME TRĂIM

Noul coronavirus nu e neapărat mai letal decît alți viruși. Dar e mai contagios, se răspîndește mult mai rapid, în ciuda măsurilor de precauție. În China au fost infectați peste 77.000 de oameni, iar viroza a făcut cel puțin 2.600 de victime. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Wuhan, unde a fost identificat și primul focar al infecției, în urmă cu aproape trei luni. În Coreea de Sud, zece persoane au murit acum după contractarea virusului, numărul infecțiilor ridicîndu-se la aproximativ 1.000. Japonia a confirmat pînă acum peste 850 de persoane infectate, majoritatea aflîndu-se în carantină la bordul vasului de croazieră Diamond Princess. Pînă acum s-au înregistrat patru victime. În Iran, numărul victimelor se ridică la 15. Italia e prima țară din Europa afectată de noul virus. Aici, COVID-19 a provocat moartea a cel puțin șapte persoane. Numărul oamenilor infectați rămîne stabil (în jur de 230 de cazuri confirmate). Nu intrați în panică! – îndeamnă medicii și experții. Da, infecția e periculoasă, dar nu sîntem în pragul unei pandemii. Autoritățile încearcă să aplice măsuri de prevenție eficiente și încearcă să îndemne la calm și la moderație.

11 orășele din nordul Italiei sînt în carantină. 50.000 de persoane nu pot părăsi zona fără aprobare. În multe localități – mai ales în Lombardia și în regiunea Veneția –, numeroase manifestări publice au fost anulate. Pînă și carnavalul s‑a încheiat mai devreme. În așa-numita zonă roșie, străzile sînt pustii, magazinele și cafenelele sînt închise, școlile au suspendat cursurile, viața cotidiană pare că s-a oprit în loc. La supermarket‑urile care au rămas deschise se formează cozi imense, oamenii sînt lăsați să intre doar în grupuri mici, pentru a evita aglomerația în interior, deci pentru a limita riscul de contaminare. Oamenii cumpără ce pot, în cantități mari, de teama unei crize alimentare în caz de carantină prelungită. Aglomerație e și la farmacii. Stocurile de măști de protecție sînt epuizate. „Mîna invizibilă“ a pieței a făcut ca prețurile să crească de trei sau chiar de patru ori. Un produs altminteri ieftin, de unică folosință, consumabil și necesar, e accesibil doar celor dispuși să plătească și a ajuns, oricum, (aproape) indisponibil. Puțini știu că masca de protecție nu îi ferește pe purtători de o eventuală contaminare. În așteptarea unui vaccin care încă n-a fost descoperit și pînă la a cărui omologare va mai trece mult timp, oamenii cumpără ce pot, adică vitamine și dezinfectanți.

Cel puțin în Europa, presa quality se străduiește să transmită informație pertinentă, verificată și pe cît posibil în timp real fără să stîrnească panica. Nu e ușor, pentru că, pe fundalul dezolant al orașelor dezumanizate, frînturile de informație sînt adesea (supra)interpretate. Teama de boală și de moarte transformă și metabolizarea informațiilor. Un fenomen recent sînt rasismul și xenofobia pe bază de coronavirus. E de ajuns să ai ochi mici și oblici și ești suspect de coronavirus. E suficient să te întorci dintr-o zonă a Italiei afectată de gripă și deja ești privit cu teamă. Această epidemie de rasism se extinde mai rapid decît virusul. Mai ales în SUA, unde mai multe publicații consemnează cazuri de hărțuire verbală și chiar de atac asupra unor persoane de origine asiatică. Pentru virus probabil că se va găsi un leac. Nu există însă un vaccin împotriva rasismului. Din fericire, acest fenomen nu s-a globalizat. Există însă și forme mai puțin maligne care s-au răspîndit mai tare: așa cum multe restaurante chinezești au rămas fără mușterii la scurt timp după ce s-a aflat despre noul virus din Wuhan, să ne așteptăm ca în curînd să se închidă pizzeriile din Europa doar pentru că Italia e prima țară de pe continent afectată de gripă?

Cel mai mare dușman e incertitudinea: nu se știe cît va mai dura această epidemie și nici cît se va mai extinde. Unele state europene își pun problema, deocamdată discret, să suspende temporar libera circulație. Comisia Europeană nu vrea să instituie restricții – de altfel, asemenea limitări cad în sarcina statelor membre. Codul Schengen permite reintroducerea temporară a controalelor la frontiere, „dar orice decizie ar trebui luată doar în anumite condiții“, a avertizat comisarul european pentru situații de criză, Janez Lenarcic. O asemenea decizie trebuie să se bazeze pe „o evaluare credibilă a riscului și pe dovezi științifice“, să fie „proporțională“ și adoptată după consultarea celorlalte state membre. Cu sau fără restricții de circulație, putem trăi cu gripa rămînînd oameni?

Foto: wikimedia commons

Mai multe